În plină pandemie, un sfert din școlile din România nu au apă curentă
Noul an şcolar ar trebui să aducă măsuri suplimentare de igienă în şcoli, însă multe dintre clădiri reprezintă mai degrabă un pericol pentru copii decât un spaţiu sigur.
Un raport prezentat de UNICEF arată că una din patru instituţii de învăţământ de la noi nu avea dotările minime necesare spălării mâinilor înaintea declanşării pandemiei.
Lucrurile nu stau cu mult mai bine nici în prezent. Cât despre accesul la tehnologie inclusiv premierul a declarat că în jur de 20 la sută nu sunt conectate la internet.
Peste 100 de școli din Botoșani nu au apă curentă
În județul Botoșani din cele aproape 500 de şcoli, mai bine de o sută nu au în prezent apă curentă, iar acolo unde există canalizare, apa nu este potabilă.
Reporter: Îl trimiteţi la școala chiar dacă nu este apa?
Gabriel Grecu, tatăl unui copil: Trebuie, dar nu sunt condiţii. A existat apa de la un vecin de la fântână. Nu există apă curentă. Ne e frică, dar ce să facem.
Unii primari încearcă să rezolve lucrurile pe ultima sută de metri.
Cătălin Gavril, primarul comunei Corlăteni: "Modernizam școala din temelii.
Reporter: Exista alimentare cu apă pentru igienă?
Cătălin Gavril, primarul comunei Corlăteni: "Da. Avem 2 sate care beneficiază de instalaţii de apă, dar este nepotabila. Pentru copii avem o sursă de filtrare pentru apă potabilă, dar copiii vin şi cu sticluța''.
La fel stau lucrurile în multe zone din ţară.
Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP): Accesul la apă potabilă şi canalizare se leagă foarte mult de nivelul de dezvoltrare urbana, din comunităţile unde se găseşte scoala respectivă. Mai ales în comunele cu mai multe sate împrăştiate pe o suprafaţă mai mare să avem utilităţi în satul din centrul comunei, dar să nu le avem în anumite sate mai departe şi ca atare în şcoli.
20% din școli nu au autorizație sanitară
Aproape 20% din şcolile din România nu au nici măcar autorizaţie sanitară de funcţionare.
Rareș Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor: Este neliniştitor pentru noi ca şi elevi să vedem că locul unde noi ar trebui să creştem şi să ne dezvoltăm şi să învăţăm despre ceea ce ne înconjoară nu ne poate asigura un minim de măsuri de siguranţă şi de igienă.
Şi şcoala online sună bine dar în teorie. Chiar premierul României a recunoscut asta.
În cele cinci luni de pauză forţată, puţini au fost elevii şi profesorii din România care şi-au continuat activitatea în mediul online. Un studiu publicat recent arata că puţin peste 60 la sută dintre copii au început şcoala online în luna martie, iar o treime dintre ei o lună mai târziu. Cât despre timpul dedicat lecţiilor, 25% au petrecut mai puţin de două ore pe zi, 29% între două şi trei ore, iar aprope 20% între trei şi patru ore.
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi: Erau profesori care nu ştiau să predea online, făceau preenscreen-uri şi poze cu telefonul de pe manual şi trimiteau copiilor astfel încât părinţii să se ocupe de ei.
Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP): S-au făcut estimări, pierderile din cauza închiderii şcolilor - peste tot în lume şcolile au fost cam două luni închise, şi pe baza acestor calcule, s-a făcut estimarea ca în planul câştigurilor personale se piede cam un an de viaţă.
România se afla oricum pe primele locuri la nivelul Uniunii Europene la capitolul abandon şcolar.
Etichete: anul scolar, scoala online, studiu,
Dată publicare:
.webp)
