Doi ani de studiu într-unul singur. Ce reprezintă propunerea educațională și ce elevi se încadrează

×
Publicitate

Elevii din România ar putea face doi ani de școală, într-unul singur. Este însă vorba despre acei copii cu performanțe excepționale, care ajung să se plictisească la ore.  

Au însă nevoie de zece pe linie și vor trebui să susțină un examen pentru a arăta că sunt capabili de un asemenea efort.

Potrivit metodologiei puse în dezbatere publică, începând cu clasa a 3-a, elevii ar putea opta să parcurgă doi ani de școală într-unul singur. Ar avea dreptul să facă asta în fiecare ciclu de învățare: primar, gimnazial și liceal, dar numai o singură dată.

Elevii ar putea parcurge doi ani de studiu într-unul singur doar dacă vor avea calificativul „Foarte bine" sau media zece la fiecare materie, inclusiv la purtare, în anul școlar anterior înscrierii.

Vor trebui, de asemenea, să susțină și să promoveze un test, cu întrebări din mai multe materii, iar punctajul lor ar trebui să fie de cel puțin 80% din totalul punctajului acordat.

Vlad, elev în clasa a 11-a și olimpic național la germană, spune însă că acest tip de învățământ nu l-ar putea convinge.

Vlad Glăvan, elev: „Clar aș lua în considerare, doar că nu cred că aș face-o în final, pentru că ar însemna foarte multă materie deodată, dar poate pentru alți copii ar fi mult mai bine. Eu unul aș rămâne așa, dacă aș vrea să fac ceva în plus, aș face în plus și mă focusez treptat pe ce e de făcut.”

În forma actuală, metodologia spune că înscrierea copilului în acest tip de învățământ o va face părintele sau tutorele legal. Elevul va fi apoi testat, iar o echipă formată din profesori, consilier și medicul școlii trebuie să depună un raport în vederea admiterii sau respingerii elevului respectiv.

Copiii vor trebui să participe la jumătate din orele anului școlar și la cel puțin 40% din cursurile școlare aferente celui de-al doilea an de studiu, potrivit planului personalizat de învățare.

Andreea Bodea, Directorul Colegiului Național I.L. Caragiale:  „Trebuie o selecție obiectivă, clară și frumoasă. Oricine are dreptul să se înscrie în program, dar nu oricine va reuși să dovedească că are cunoștințele necesare. E vorba de un efort foarte mare. Trebuie să fie un copil cu capabilități deosebite, unii dintre ei abia duc la capăt un an, d-apăi doi este un efort mental, fizic, emoțional, este un efort de timp.”

Sisteme asemănătoare există în Marea Britanie, Statele Unite și Finlanda - acolo unde elevii cu performanțe mari pot sări peste anumite etape sau pot cumula mai mulți ani de învățare.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Febra simulărilor. Realitatea tristă a educației românești: cu câți ani în urmă sunt elevii de la țară față de cei de la oraș

Peste câteva zile, încep simulările examenelor naționale pentru 300.000 de elevi din anii terminali. Iar înscrierile la bacalaureat se deschid la jumătatea lunii decembrie.  

Ministerul Educaţiei: Vinerea înaintea alegerilor nu se impune suspendarea cursurilor la nivelul unităţilor de învăţământ

Ministerul Educaţiei a discutat cu inspectorii şcolari generali despre pregătirea alegerilor, stabilind că în zilele de vineri nu se impune suspendarea cursurilor la nivelul unităţilor de învăţământ unde sunt secţii de votare.

Liceenii din România, obligați să dea la BAC matematica sau o altă știință. „E un shortcut către gândire, către rațiune”

După modelul european, elevii din România vor avea o probă de matematică sau de „științe” la bacalaureat, indiferent de profil.  

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.