România are cei mai puțini copii care merg la grădiniță din UE. De ce îi țin părinții acasă
România are cei mai puțini copii care merg la grădiniță din Uniunea Europeană. Doar trei copii din patru au acest noroc. Unii părinți sunt nevoiți să renunțe din start din cauză că nu au bani, ori nu sunt grădinițe sau mijloace de transport în zona lor.
Însă cei mici plătesc prețul. Pierderea acestor ani îi afectează, iar odată ajunși la școală, nu pot ține ritmul cu ceilalți, spun specialiștii.
În mediul rural sunt cei mai mulți părinți care nu își înscriu copiii la grădiniță. Ori nu îi pot duce zi de zi. La o grădiniță din localitatea Rediu, județul Iași, lipsesc lunar aproximativ 30% din copii. Unii nu vin perioade îndelungate.
Bianca Vasilache, educatoare: „Aleg să îi țină acasă pentru a petrece mai mult timp împreună, pentru a face diverse activități sau mai intervin problemele de familie. Am avut un băiețel, a fost plecat în afara țării cu părinții și-a revenit după vreo câteva luni, nu mai avea deprinderile acestea pe care ceilalți le aveau.”
Potrivit Eurostat, prea mulți părinți români nu-și permit să își trimită copiii la grădiniță. Fie nu au bani, fie nu există o grădiniță aproape, așa cum se întâmplă frecvent în mediul rural.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educația preșcolară, ca rată de participare. Dacă în Franța toți copiii de peste 3 ani merg la grădiniță, până la școală, iar în Belgia sau Spania – aproape 98%, în România avem cea mai scăzută rată – aproape 76%. Suntem într-un pluton de țări apropiate de noi, foste comuniste. La nivel european media atinge curând 95% și mai e doar un procent până este îndeplinit obiectivul fixat la nivel comunitar.
Și pandemia a agravat fenomenul după ce s-a schimbat cultura muncii, spun specialiștii în educație. Lucrând de acasă, unele familii au decis să nu-i mai ducă pe copii la grădiniță.
Radu Szekely, expert în educație: „Absența grădiniței din viața copilului are efecte ireversibile în ce privește învățarea ulterioară. Copiii care nu au fost la grădiniță nu știu să învețe, nu pot ține pasul cu ceilalți care au deja o practică, o învățare, cunosc literele, cum să urmeze niște instrucțiuni. Am văzut în comunități foarte sărace din țară copii care la clasa întâi nu știau nici măcar cum îi cheamă, nu aveau conceptul propriei identități, pentru că acasă erau chemați 'fato, hai' – cine ești tu? – eu sunt "fata".”
Abia anul trecut, grupa mijlocie – de la 4 ani – a devenit obligatorie. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că, în România, prăpastia se adâncește între rural și urban de la cele mai mici vârste. Accesul la educația timpurie de calitate este mai degrabă pentru cei din familii cu posibilități financiare, lăsându-i pe ceilalți expuși riscului de a abandona școala.
