Gândacii și țânțarii „se înmulțesc necontrolat” în orașele din România din cauza unor greșeli ale autorităților
Avem prea puține spații verzi în orașe, iar în multe locuri, plantele ornamentale alese de autorități fac mai degrabă probleme, în loc să le rezolve.
Specialiștii în botanică atrag atenția că, adesea, speciile sunt preferate pentru aspect ori creșterea rapidă. Cum nu sunt adaptate climei noastre, favorizează apariția gândacilor și a țânțarilor. Insectele pare ca ne cotropesc imediat ce se încălzește vremea.
Primăriile de sector din București au plantat, în ultimii ani, zeci de mii de arbori pe alei și bulevarde. Preponderent platani și tei. Sunt arbori care cresc repede și fac multă umbră pentru ca au frunze late și dese. Însă nu aduc doar beneficii.
Platanul, de exemplu, este unul dintre copacii care, plantați excesiv poate provoca probleme. Pe de o parte, puful eliberat duce la alergii. Pe de altă parte, atrage și apariția unor dăunători.
Cum este, de pildă, tigrul de platan - o insectă care provoacă înțepături dureroase. Și tot platanul favorizează dezvoltarea țănțarilor.
Nu direct, ci prin coroana bogată care crează umbră și umiditate, potrivit specialistilor. Țânțarii preferă aceste locuri pentru a se ascunde în timpul zilei.
La fel se întâmplă și în cazul teiului ori arțarului. Și cum multe dintre plantele pe care le întâlnim în orașe, provin din țări cu un climat diferit, aici nu există prădători naturali.
De pildă, păsările care s-ar putea hrăni cu insecte și gândaci, nu își fac cuib în platani.
Roxana Ciceoi, cercetător într-un laborator de protecție a plantelor: „Pot să fac referire, de exemplu, și la tigrul platanului, țânțari, speciile care deranjează omul. Este un dezechilibru generalizat. Din cauza schimbărilor climatice, nu mai avem temperaturi negative în timpul iernii, ciclul biologic s-a schimbat, lanțurile trofice s-au schimbat. Avem foarte multe specii invazive care vin din celelalte țări. Plantăm puține specii, deci nu avem o diversitate de insecte și păsări. In plus, plantăm pe arii mici. În lipsa vegetației, printre blocuri verile sunt tot mai greu de suportat, iar insectele se înmulțesc necontrolat.”
Mihaela Georgescu, profesor universitar de botanică: „Întotdeauna plantele asigură un microclimat favorabil, reglează temperatura, reglează precipitațiile, reușim să reducem temperatura în insulele de căldură din oraș. În ultimii ani, iubitorii de mediu organizeaza tot felul de evenimente la care incearca să îi învețe pe oameni cum să protejeze natura pentru ca, în final, să ne fie bine tuturor.”
Studenții Universității de Științe Agricole, din București, de pildă, participă, alături de universități din întreaga Europă, la proiecte europene de conștientizare.
Angelica Stoica, studentă la Facultatea de Horticultură, USAMV București: „Este un proiect care ne reamintește că încă de la începutul lumii ele au fost primele și după aceea am venit și noi. Și ne reamintim din nou că biodiversitatea este unul dintre cele mai importanete aspecte pe care le putem studia.”
Tinerii au la dispoziție un capus de 40 de hectare plin de verdeață unde pot observa biodiversitatea în toată splendoarea ei.
