Somnul de după-amiază, soluția simplă care ne ferește de efectele căldurii extreme. Ce spun specialiștii

62376839
Shutterstock

Prea mult aer condiţionat ar putea să dăuneze sănătăţii, potrivit unui nou studiu coordonat de cercetătorii de la The Australian National University (ANU).  

Practicile culturale de evitare a căldurii, cum ar fi siesta, folosite în zonele cu climat cald din întreaga lume timp de multe secole, ar putea oferi o protecţie puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice, spun autorii studiului.

Studiul a constatat că, în ciuda faptului că au petrecut mult mai mult timp în spaţii cu aer condiţionat în ultimii 40 de ani, oamenii din Teritoriiile de Nord (TN) din Australia au devenit, în mod paradoxal, mai vulnerabili la decesele cauzate de căldură.

Cercetarea a fost publicată în luna august, în revista online The Lancet Planetary Health.

Cu toate acestea, comunităţile aborigene din NT nu sunt mai vulnerabile la căldură, în ciuda poverii ridicate a bolilor cronice, a inegalităţii socio-economice şi a inechităţii extreme în materie de locuinţe şi a accesului mult mai redus la spaţii cu aer condiţionat.

Potrivit autorilor, motivul acestei aparente discrepanţe pare să fie de natură culturală.

Siesta din zonele calde a ferit oamenii de caniculă timp de secole

Practicile culturale de evitare a căldurii, la fel de simple cum este siesta, pentru a te feri de soarele fierbinte de după-amiază, folosite în zonele cu climat calde din întreaga lume timp de multe secole, pot oferi o protecţie puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice.

Chiar dacă siesta a dispărut aproape complet din locuri precum Spania, recentele fenomene meteorologice extreme din Europa ar putea determina ca acest obicei să revină.

Potrivit autorilor, comunităţile cu climă caldă trebuie să înceapă să ia în considerare mijloacele socio-culturale de adaptare la vremea mai caldă.

„În general, este acceptat faptul că inovaţiile tehnologice, cum ar fi aerul condiţionat, sunt esenţiale în pregătirea pentru climatele mai calde”, a declarat dr. Simon Quilty, autorul principal şi doctorand la Centrul Naţional de Epidemiologie şi Sănătate a Populaţiei de la ANU.

Potrivit acestuia, cercetarea arată că practicile sociale şi culturale, dezvoltate de populaţiile aborigene de-a lungul generaţiilor, cum ar fi reducerea efortului fizic în perioadele mai fierbinţi ale zilei, sunt mecanisme puternice de protecţie a sănătăţii umane.

„Un pui de somn de după-amiază poate ajuta organismul să se aclimatizeze, vă protejează de cea mai fierbinte parte a zilei, nu costă nimic şi nu are amprentă de carbon”, spune dr. Quilty.

„Este o poveste despre modul în care cultura aborigenă şi cunoştinţele despre mediu au permis o rezistenţă extraordinară în faţa vremii extreme”, menţionează el.

Autorii susţin că aceste constatări sunt importante pentru politica şi proiectarea locuinţelor în regiunile foarte calde ale lumii.

”Ar trebui să tragem cu toții un pui de somn în amiaza mare, în loc să dăm drumul la aerul condiționat”

„În timp ce spaţiile răcoroase, cu aer condiţionat, oferă un refugiu esenţial în timpul temperaturilor extreme ridicate, este posibil ca perioadele prelungite petrecute în spaţii cu aer condiţionat să împiedice oamenii să se adapteze la climatul predominant”, a declarat profesorul asociat Aparna Lal, coautor al studiului de la ANU.

Există multe astfel de concepte socio-culturale ale indigenilor australieni care au permis comunităţilor să prospere în vreme caldă timp de multe mii de ani, iar cercetătorii susţin că factorii de decizie politică trebuie să înceapă să recunoască importanţa culturii şi să asculte cunoştinţele primelor naţiuni.

Pe măsură ce temperaturile extrem de ridicate devin tot mai frecvente, cel mai important instrument pe care îl avem pentru a ne adapta la schimbările climatice ar putea fi schimbarea culturală, crede dr. Quilty.

Este timpul să învăţăm de la popoarele Primelor Naţiuni şi de la alte societăţi din trecut care au folosit cultura ca pe un instrument pentru a prospera în climatele calde, spune el.

„Poate că ar trebui să tragem cu toţii un pui de somn în amiaza mare atunci când este cald, în loc să dăm drumul la aerul condiţionat”, a mai spus cercetătorul.

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Românii au încins grătarele în pădurea Cernica, de Sfânta Maria. „Cel mai bun fruct este carnea”

Cum, din diverse motive, nu toată lumea a putut să meargă la mare sau la munte, sărbătoarea a fost marcată la iarbă verde, ori cu vedere la lac.

Românii se dau în vânt după înghețată, iar asta se vede și în statistici. Am ajuns printre primii 10 producători europeni

Răsfățul verii este cu siguranță înghețata. Iar cum românii se dau în vânt după acest desert ușor și răcoritor am ajuns printre primii 10 producători europeni de înghețată, potrivit Eurostat, cu o producție de 35 de milioane de litri.

Zeci de mii de credincioși la Mănăstirea Nicula. Oamenii au dat ocol lăcașului de cult în genunchi și pe coate

Este zi de mare sărbătoare marți, în toată țara, de hramul Adormirii Maicii Domnului. La Mănăstirea Nicula, din județul Cluj, zeci de mii de suflete s-au adunat, iar curtea lăcașului de cult a devenit neîncăpătoare.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.