Protecția datelor pălește în fața AI. Comisia Europeană se pregătește de excepții controversate în favoarea giganților tech

Comisia Europeană va prezenta la sfârșitul acestei luni un pachet „digital omnibus” pentru simplificarea multora dintre legile sale în domeniul tehnologiei. Executivul european a insistat că doar elimină excesul prin amendamente „țintite”, dar documentele preliminare obținute de POLITICO arată că oficialii planifică modificări de amploare ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) în beneficiul dezvoltatorilor de inteligență artificială.

Revizuirea propusă va fi un avantaj pentru întreprinderile care lucrează cu AI, în contextul în care Europa se străduiește să rămână competitivă din punct de vedere economic pe scena mondială.

Însă modificarea legii emblematice privind confidențialitatea — considerată „a treia piatră fundamentală” a politicii tehnologice a UE — se preconizează că va declanșa o furtună politică și de lobby masivă la Bruxelles.

„Este acesta sfârșitul protecției datelor și al confidențialității, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în carta drepturilor fundamentale?”, a spus politicianul german Jan Philipp Albrecht, care, în calitate de fost membru al Parlamentului European, a fost unul dintre principalii arhitecți ai GDPR. „Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene” a adăugat el.

Citește și

UE pregătește concesii pentru giganții tehnologici: regulile privind inteligența artificială ar putea fi relaxate

Schimbarea de poziție a Bruxelles-ului în ceea ce privește confidențialitatea survine pe fondul îngrijorării față de declinul puterii economice a Europei. Fostul prim-ministru italian Mario Draghi a menționat Regulamentul general privind protecția datelor ca fiind un obstacol în calea inovării europene în domeniul inteligenței artificiale în raportul său de referință privind competitivitatea, publicat anul trecut.

Autoritățile europene de reglementare în domeniul confidențialității au afectat deja expansiunea Big Tech în domeniul AI în ultimii ani. Meta, X și LinkedIn au amânat lansarea aplicațiilor de inteligență artificială în Europa după intervențiile Comisiei irlandeze pentru protecția datelor. Google se confruntă cu o anchetă din partea aceleiași autorități de reglementare și a fost nevoită anterior să suspende lansarea chatbotului său Bard. Autoritatea de reglementare din Italia a impus anterior blocaje temporare asupra ChatGPT al OpenAI și DeepSeek din China din motive de confidențialitate.

Aceiași giganți tehnologici avansează cu pași mari în SUA, fără o lege echivalentă privind confidențialitatea care să le interzică alimentarea AI cu datele cetățenilor.

GDPR vs. lobby

Proiectul inițial al Regulamentului general privind protecția datelor din 2012-2016 a declanșat una dintre cele mai mari acțiuni de lobby pe care Bruxelles le-a văzut vreodată. De la intrarea în vigoare în 2018, UE a evitat să îl modifice, temându-se că ar reaprinde războiul acerb al lobby-ului.

În ultimele luni, oficialii Comisiei au încercat să prevină îngrijorările legate de revizuirea regulilor privind confidențialitatea. Aceștia au insistat că propunerile de simplificare nu vor afecta principiile fundamentale ale GDPR.

Acum că proiectele au fost făcute publice, activiștii societății civile au început să tragă semnalul de alarmă.

Comisia „încearcă în secret să-i depășească pe toți ceilalți din Bruxelles”, a declarat Max Schrems, fondatorul grupului austriac pentru protecția vieții private Noyb și activistul european de renume în domeniul protecției vieții private, care a stat în spatele proceselor judiciare care au dus la anularea unor acorduri importante de transfer de date cu Statele Unite în trecut. „Acest lucru încalcă toate regulile bunei legiferări, cu rezultate teribile”, a afirmat el.

Una dintre liniile de atac ale grupurilor pentru protecția vieții private este aceea de a găsi lacune în ceea ce ele consideră a fi un proces omnibus grăbit. În timp ce negocierea GDPR a durat ani de zile, consultarea publică privind omnibusul digital s-a încheiat abia în octombrie. Comisia nu a pregătit evaluări de impact pentru a însoți propunerile sale, deoarece susține că modificările sunt doar specifice și tehnice.

Viziunea îngustă a Comisiei asupra cursei în domeniul AI a dus la o „măsură rapidă, prost elaborată, într-un domeniu extrem de complex și sensibil”, a afirmat Schrems.

Relaxarea normelor privind confidențialitatea

Proiectul de propunere obținut de POLITICO arată cât de departe este dispusă să meargă Comisia Europeană pentru a calma industria în ceea ce privește AI.

Proiectul de modificare ar crea noi excepții pentru companiile din domeniul AI, care le-ar permite să prelucreze în mod legal categorii speciale de date (cum ar fi convingerile religioase sau politice ale unei persoane, etnia sau datele privind sănătatea) pentru a-și instrui și opera tehnologia. Comisia intenționează, de asemenea, să reformuleze definiția acestor categorii speciale de date, care beneficiază de protecții suplimentare în conformitate cu normele privind confidențialitatea.

Oficialii doresc, de asemenea, să redefinească ceea ce constituie date cu caracter personal, afirmând că datele pseudonimizate (în cazul cărora detaliile personale au fost ascunse astfel încât o persoană să nu poată fi identificată) ar putea să nu fie întotdeauna supuse protecției GDPR, o modificare care reflectă o hotărâre recentă a celei mai înalte instanțe a UE.

În cele din urmă, Comisia dorește să reformeze regulile europene privind bannerele de cookie-uri, introducând o dispoziție în GDPR care ar oferi proprietarilor de site-uri web și aplicații mai multe temeiuri juridice pentru a justifica urmărirea utilizatorilor, dincolo de simpla obținere a consimțământului acestora.

Proiectul de propunere ar putea suferi modificări înainte ca Comisia să își dezvăluie oficial planurile pe 19 noiembrie.

Odată prezentat, pachetul omnibus trebuie să fie aprobat de țările UE și de legiuitori, care sunt deja profund divizați cu privire la oportunitatea modificării protecției vieții private.

Documentele consultate de POLITICO arată că Estonia, Franța, Austria și Slovenia se opun ferm oricărei modificări a Regulamentului general privind protecția datelor. Germania — considerată de obicei una dintre țările cele mai preocupate de protecția vieții private — insistă, în schimb, asupra unor schimbări majore în favoarea AI.

În Parlamentul European, se preconizează că această chestiune va diviza grupurile. Deputata ecologistă cehă Markéta Gregorová s-a declarat „surprinsă și îngrijorată” de faptul că GDPR este redeschis. Ea a avertizat că drepturile fundamentale ale europenilor „trebuie să aibă o pondere mai mare decât interesele financiare”.

Însă deputata finlandeză de centru-dreapta Aura Salla, care a condus anterior biroul de lobby al Meta la Bruxelles, a declarat că ar saluta „cu căldură” propunerea „dacă ar fi realizată corect”, deoarece ar putea aduce certitudine juridică pentru companiile din domeniul inteligenței artificiale. Salla a subliniat că Comisia va trebui să „se asigure că cercetătorii și companiile europene, și nu doar giganții din țări terțe, beneficiază de un avantaj competitiv din propriile noastre norme”. 

Articol recomandat de sport.ro

Madelene Wright a revenit în fotbal! Cu ce s-a ocupat timp de trei ani