Ora de iarnă 2022. România a schimbat ora și a dat ceasurile înapoi
La fel ca în fiecare an, România trece la ora de iarnă în ultimul weekend din octombrie. Astfel, în noaptea dintre 29 spre 30 octombrie, ceasurile s-au dat înapoi cu o oră, iar ora 4 a devenit ora 3.
Ziua de duminică, 30 octombrie 2022, are 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă din an.
Schimbarea orei se face de două ori pe an, în lunile martie și octombrie. În luna martie se trece la ora de vară, când ceasul se dă cu o oră înainte, iar în octombrie, atunci când se dă ceasul cu o oră înapoi, se revine la ora normală.
Trecerea la ora de iarnă se face după echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică. Echinocțiul de toamnă reprezintă în mod oficial sfârșitul verii și momentul în care noaptea începe să fie mai lungă decât ziua.
Prima dată, ora de vară a fost adoptată de către Germania și Austro-Ungaria, pe 30 aprilie 1916, cu scopul de a reduce consumul de cărbune.
În ultimii ani, schimbarea orei a fost un subiect intens dezbătut, iar Uniunea Europeană le-a solicitat statelor membre să decidă dacă vor rămâne definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă.
Până în prezent, nici România și nici alte state membre nu au luat o decizie definitivă privind continuarea obiceiului de a schimba ora de două ori pe an.
Când a schimbat prima dată România ora
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, însă nu pentru mult timp. Ora de vară a fost reintrodusă în 1932.
Pe lângă România, alte 70 de de state funcționează după același mecanism, însă nu toate națiunile au aceeași perioadă pentru schimbarea orei.
De ce se schimbă ora
Motivul pentru care se trece la ora de vară este pentru ca oamenii să se poate bucura de mai multă lumină naturală. În trecut, acest lucru era benefic în special pentru agricultură.
Cel care a propus prima dată trecerea la ora de vară a fost neozeelandezul George Vernon Hudson la finalul secolul al XIX-lea. Acesta a redactat o lucrare în care a propus ca ceasul să fie dat înainte cu două ore în luna martie și cu două ore înapoi în octombrie pentru ca oamenii să se bucure mai mult timp de lumina soarelui.
Reprezentanții Societății Americane de Psihologie din Philadelphia au apreciat lucrarea, însă ideea nu a fost pusă în practică.
În 1905 britanicul William Willett a prezentat o altă lucrare prin care le-a propus specialiștilor să dea ceasul înainte cu câte 20 de minute în fiecare duminică din aprilie și cu câte 20 de minute înapoi în fiecare duminică din septembrie.
Lucrarea lui William i-a atras atenția lui Robert Pearce, un membru al Parlamentului britanic, care în 1908 a depus un proiect de lege în acest sens. Regatul Unit a adoptat o lege privind schimbarea orei în 1916, la un an după decesul lui Willet.
Cum ne afectează schimbarea orei
Potrivit studiilor medicale, după schimbarea orei, unele persoane se pot confrunta cu insomnii, pot fi mai irascibile și pot avea probleme de concentrare.
Ciprian Băcilă, medic primar psihiatru: „Persoanele vulnerabile pot resimți anumite simptome cum ar fi: iritabilitate, irascibilitate, toleranță scăzută la frustrare, defazarea ritmului somn-veghe, ușoare stări de anxietate, uneori modificări ale dispoziției și uneori scăderea elanului vital”.
Oamenii de știință spun că unele persoane reușesc să se adapteze la noul program, după aproximativ patru săptămâni.
Pentru a evita apariția simptomelor cauzate de schimbarea orei, specialiștii recomandă să facem cât mai mult sport, iar seara, înainte de culcare să facem o baie fierbinte, după care să citim o carte. De asemenea este recomandat să nu consumăm cafea sau ciocolată înainte de somn.
