În această zi importantă din calendarul ortodox, românii merg la biserică și la cimitir pentru a împărți pomană în memoria celor trecuți la cele veșnice. Tradiția spune că anumite obiceiuri trebuie respectate cu strictețe pentru liniștea sufletelor adormiților, iar unele lucruri sunt complet interzise în această zi de pomenire.
Ce nu ai voie să faci în Sâmbăta Morților
În credința populară, există mai multe interdicții legate de Moșii de Vară. Se spune că în această zi nu este bine să se spele haine, să se facă treburi grele în gospodărie sau să existe certuri în familie. Tradiția populară arată că sufletele celor adormiți se întorc simbolic printre cei vii înainte de Rusalii, iar ziua trebuie petrecută în liniște și rugăciune.
De asemenea, mulți credincioși evită să arunce resturi sau apă murdară pe jos, pentru a nu „alunga” sufletele pomenite în această zi. În anumite zone ale țării există obiceiul ca oamenii să țină post până după slujba de pomenire și după împărțirea pomanei.
Tradiții și obiceiuri păstrate de Moșii de Vară
În satele românești, sărbătoarea Moșilor de Vară continuă să fie respectată cu sfințenie. În trecut, înainte de Rusalii se organizau târguri speciale de unde oamenii cumpărau vase de lut, colaci și obiecte pentru pomenirea morților.
Și astăzi, în multe piețe și târguri tradiționale din România se găsesc produse pregătite special pentru această zi: colaci, turtă dulce, vase decorative și lumânări.
La oraș, obiceiurile s-au simplificat, însă tradiția pomenilor a rămas importantă pentru mulți români. Credincioșii continuă să participe la parastase și să ofere pachete cu mâncare în memoria celor dragi.
Istoricii și etnologii spun că obiceiul pomenirii morților are rădăcini foarte vechi și amintește de sărbători dedicate strămoșilor încă din Antichitate. Una dintre acestea era Parentalia, celebrată în Roma Antică în cinstea celor decedați.
Romanii mergeau la morminte și aduceau ofrande simbolice, precum vin, flori și hrană, într-un ritual care marca legătura dintre cei vii și cei morți. Creștinismul a păstrat ideea pomenirii celor adormiți, transformând vechile practici într-un act religios bazat pe rugăciune, milostenie și pomenire.
Câte vase se dau de pomană de Sâmbăta Morților
Una dintre cele mai respectate tradiții de Moșii de Vară este împărțirea pomenilor pentru sufletele celor adormiți. În dimineața Sâmbetei Morților, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și la slujba de pomenire, după care oferă de pomană mâncare, băutură și diferite daruri pregătite special pentru această zi.
Potrivit obiceiului păstrat în multe zone ale țării, pomana se împarte într-un număr impar de farfurii sau pachete. Cele mai întâlnite variante sunt 5, 7 sau 9 farfurii, cifre considerate simbolice în tradiția populară și în credința ortodoxă. În unele familii, fiecare farfurie este oferită în memoria unei persoane dragi trecute la cele veșnice, fie că este vorba despre părinți, bunici sau alte rude pomenite la parastas.
Există și regiuni în care gospodinele pregătesc 12 farfurii de pomană, număr asociat celor 12 Apostoli și ideii de pomenire deplină pentru sufletele celor adormiți.
Ce se pune în farfuriile de pomană de Sâmbăta Morților
Coliva rămâne preparatul nelipsit de la Moșii de Vară. Pregătită din grâu fiert, îndulcit cu zahăr sau miere și decorată cu nucă, stafide ori zahăr pudră în formă de cruce, coliva simbolizează credința în înviere și viața veșnică.
Tradiția spune că pomana trebuie oferită în vase noi. Mâncarea se pune în farfurii și castroane nefolosite, iar băuturile sunt oferite în căni sau pahare noi. În trecut, oamenii foloseau vase din lut sau din lemn, considerate potrivite pentru pomenirea morților.
Pe lângă colivă, pachetele de pomană mai conțin:
- colaci și cozonac
- sarmale și alte preparate gătite în casă
- orez cu lapte sau plăcinte
- cireșe și alte fructe de sezon
- brânză, lapte sau caș, în anumite regiuni
- vin, apă sau lapte dulce
Moșii de Vară sau Moșii cireșelor
Pentru că sărbătoarea coincide cu perioada apariției cireșelor, Moșii de Vară mai sunt numiți în unele zone și „Moșii cireșelor”.
Conform tradiției populare, cănile și paharele nu trebuie oferite niciodată goale, ci umplute cu apă, vin sau alte băuturi. Alături de pachete se împart și lumânări aprinse, simbol al luminii și al călăuzirii sufletelor în lumea de dincolo.
În multe sate românești, obiceiul pomenii continuă să fie respectat cu strictețe, iar pregătirea farfuriilor pentru Moșii de Vară reprezintă un gest de credință, respect și iubire pentru cei care nu mai sunt printre noi.
Ce se dă de pomană de Moșii de Vară 2026
În Sâmbăta Morților, credincioșii pregătesc pachete cu mâncare și băutură pe care le oferă de pomană după slujba de la biserică. Potrivit tradiției, darurile trebuie împărțite în vase noi, de regulă din lut sau ceramică, împodobite cu flori ori cu ramuri de tei.
Printre cele mai oferite alimente de Moșii de Vară se numără coliva, colacii, fructele de sezon și preparatele gătite în casă. În multe regiuni ale țării se împart și ulcele cu apă, vin sau lapte, considerate simboluri ale vieții și ale pomenirii sufletelor celor adormiți.
În unele sate din Bucovina și Maramureș, tradiția spune că pomana începe încă de la primele ore ale dimineții. Oamenii împart vasele pregătite vecinilor și rudelor înainte de a merge la biserică și la cimitir.
În tradiția ortodoxă, pomana reprezintă un act de milostenie și rugăciune pentru sufletele celor plecați dintre cei vii. Biserica vorbește despre cei morți ca despre „cei adormiți”, subliniind credința în viața veșnică și în înviere.
Prin colivă, lumânări și rugăciuni, credincioșii cer iertare și odihnă pentru sufletele celor pomeniți. Gestul de a împărți mâncare și daruri este considerat o formă de comuniune între cei vii și cei trecuți la cele veșnice.
În multe comunități, Moșii de Vară sunt și un prilej de reunire a familiilor. După slujba de pomenire, rudele merg la cimitir, curăță mormintele, aprind lumânări și împodobesc crucile cu flori și ramuri de tei.
Se spală sau nu de Moșii de Vară 2026
În tradiția populară românească, Sâmbăta Morților, cunoscută și ca Moșii de Vară, este considerată o zi dedicată exclusiv pomenirii celor adormiți, motiv pentru care multe dintre activitățile gospodărești sunt evitate. Printre obiceiurile transmise din generație în generație se numără și credința că în această zi nu se spală rufe și nu se fac treburi grele în casă.
Această interdicție nu are o bază canonică în rânduiala bisericească, însă s-a păstrat în cultura populară ca semn de respect față de sufletele celor trecuți la cele veșnice. Se spune că ziua trebuie petrecută în liniște, rugăciune și pregătirea pomenilor, iar activitățile precum spălatul, curățenia sau munca intensă ar „distrage” de la semnificația spirituală a sărbătorii.
În mediul rural, această tradiție este încă respectată cu strictețe, în timp ce în orașe mulți oameni o privesc mai degrabă ca pe o superstiție și își desfășoară activitățile obișnuite fără restricții.
