Informațiile disponibile conturează o economie cu două viteze: statul plătește mai bine în domeniile pe care le controlează sau le finanțează direct, în timp ce privatul câștigă net acolo unde există concurență reală și competențe specializate.
Datele INS, prelucrate de Știrile PRO TV pe 56 de categoriide activități economice prezente atât în sectorul public, cât și în cel privat, arată că avantajul statului nu este uniform. Există domenii în care privatul plătește semnificativ mai bine și domenii în care statul domină categoric.
Sectorul privat depășește statul mai ales acolo unde contează competențele tehnice și presiunea pieței internaționale.
Cel mai mare decalaj apare în IT și comunicații: un angajat din privat câștiga, în 2024, în medie 10.640 de lei, față de 6.059 de lei la stat, fiind astfel vorba de o diferență de aproape 4.600 de lei lunar. La nivel de sector economic, Informații și comunicații, confirmă același tablou: 9.506 lei în privat față de 6.730 lei la stat.
Urmează editarea și producția media (8.870 lei în privat față de 5.806 lei la stat), transporturile aeriene (10.174 lei față de 7.384 lei) și cercetarea-dezvoltarea (8.372 lei față de 6.509 lei la stat).
Un caz aparte este extracția petrolului: unul dintre puținele domenii din industria extractivă unde privatul plătea mai bine: 10.370 de lei față de 9.335 de lei la stat. Statul a compensat în domeniile pe care le controlează direct sau le subvenționează.
Cel mai mare avantaj al sectorului public a apărut în ceea ce privește activitățile auxiliare financiare: 10.697 de lei la stat față de 4.565 de lei în privat — o diferență de peste 6.100 de lei. Urmează transporturile terestre (6.949 lei față de 3.431 lei) și extracția cărbunelui (7.684 lei față de 2.846 lei în privat).
La nivel de categorii mari, diferențele cele mai vizibile în favoarea statului apar în Învățământ (5.840 lei față de 3.524 lei), Transport și depozitare (6.655 lei față de 3.903 lei) și Alte activități de servicii (7.452 lei față de 3.047 lei).
Sectorul Sănătate și asistență socială înregistrează și el un avantaj al statului: 5.212 lei față de 4.227 lei în privat, diferență de aproape 1.000 de lei.
Salariul mediu din 2024
Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2024 a fost 4.959 lei, în creştere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul 2023, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2024 a fost 5,753 milioane persoane, mai mare cu 75.600 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+90,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă administraţie şi aer condiţionat (+58%), publică (+45,2%), industria extractivă (+38,9%).
Cele mai mici valori ale câştigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-34,7%), tranzacţii imobiliare (-25,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,9%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-19,3%).
Ce aduce noua lege a salarizării
Pe acest fond, Guvernul a lansat în dezbatere publică un nou proiect de lege a salarizării unitare în sistemul bugetar. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că propunerea stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027, care poate ajunge la 4.793 de lei până în 2031.
Concret, proiectul de lege care îi vizează pe cei 1,2 milioane de angajați din administrația publică și promite, în primul rând, predictibilitate: angajații vor ști în avans cu cât le pot crește salariile, în funcție de această valoare de referință. Proiectul prevede și salarii mai mari pentru debutanți, precum și premii de performanță începând din 2026.
Ministrul Pîslaru a subliniat că legea nu privește exclusiv bugetarii, ci are implicații și pentru sectorul privat, fără a detalia însă mecanismul concret prin care acest lucru s-ar produce.
Deși proiectul se află încă în faza de dezbatere, o parte dintre angajații din sectorul bugetar au declanșat deja proteste. Nemulțumirile vizează, în principal, modul în care sunt calculate grilele salariale și temerile că unele categorii nu vor beneficia de majorări reale.
