Mănăstirea Caraiman - povestea lăcașului de cult care a luat ființă dintr-un vis

Lăcașul de cult se află pe Valea Prahovei, în orașul Bușteni, la poalele Munților Bucegi. Se află la o altitudine de 900 de metri, lucru care o face specială, la fel ca și povestea privind felul în care mănăstirea a luat ființă. 

Mănăstirea Caraiman - istoric

Mănăstirea Caraiman este una dintre cele mai înalte așezăminte monahale din România, aflată la o altitudine de aproximativ 900 de metri. Părintele Gherontie Puiu, cunoscut pentru devotamentul său, a avut un vis semnificativ în perioada în care se afla la spital, recuperându-se în urma unui accident vascular.

Visul său a fost clar: Maica Domnului i-a arătat locul unde trebuia să construiască mănăstirea - un brad cu șase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede Crucea de pe Caraiman. Viziunea a fost un semn pe care părintele l-a urmat cu credință, ajungând în zona aleasă de Maica Domnului, unde munții și verdele pădurilor îi spuneau că acela este locul perfect.

Citește și

De unde vin denumirile populare ale lunilor anului. Cum au apărut și ce semnifică

În octombrie 1998, Arhiepiscopia Bucureștilor a primit, prin hotărârea Consiliului Local al orașului Bușteni, o suprafață de 13.000 mp pentru a construi mănăstirea, iar în 2000, Patriarhul Teoctist Arăpașu a aprobat înființarea Schitului Caraiman, cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Locul a fost sfințit de către Episcopul-vicar Teodosie Snagoveanu, iar mănăstirea a început să ia formă.

De-a lungul anilor, locul a fost extins și îmbogățit cu noi construcții. În perioada 2000-2001, a fost ridicată o biserică de lemn cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost sfințită în 2001. În același an, a fost pusă piatra de temelie pentru biserica mare, care urma să poarte hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Munca de construcție a continuat în următorii ani, biserica mare fiind finalizată între 2002 și 2007, iar în 2008 Mănăstirea Caraiman a fost ridicată la rangul de mănăstire.

Părintele Gherontie Puiu a fost figura centrală a mănăstirii, fiind atât fondator, cât și protector spiritualul al locașului. El a fost adesea descris ca un om cu o credință profundă, dedicat slujirii credincioșilor și monahilor. Acesta a condus mănăstirea până în 2010, când, din cauza problemelor de sănătate, a fost nevoit să se retragă din funcția de stareț. Părintele Ierom. David Petrovici i-a luat locul și a continuat să dezvolte mănăstirea.

În perioada următoare, au fost finalizate lucrările de construire a unui al doilea corp de chilii și a Centrului Social-Pastoral „Sfânta Cruce”, care a început să funcționeze în 2011, sub binecuvântarea Patriarhului Daniel.

Părintele Gherontie Puiu a murit în 2014, la vârsta de 81 de ani. În același an, mănăstirea a sărbătorit târnosirea bisericii mari, în prezența unui număr impresionant de credincioși și ierarhi.

Cum ajungi la mănăstirea Caraiman

Mănăstirea Caraiman oferă celor care îi trec pragul o priveliște spectaculoasă asupra munților. Drumul până la mănăstire este destul de accesibil, iar din București ajungi destul de repede.

Pentru a ajunge cu mașina, trebuie să mergi pe strada Palanca, care pornește din DN 1. Dacă te afli în drum dinspre București, virajul spre stânga pe această stradă te va conduce spre lăcașul de cult, unde vei urca câteva serpentine până la platoul unde este construită mănăstirea.

Dacă ai ajuns la munte și vrei să te plimbi, lăsând mașina în parcare, drumul ce pornește din Bușteni, de pe strada Telecabinei, te va duce către o potecă ce se desprinde spre stânga, străbătând pădurea de brazi. Traseul este perfect pentru o plimbare lejeră.

În curtea mănăstirii, vei găsi un brad atipic, sub forma unui policandru uriaș, locul unde Gheorghe Gherontie Puiu a avut viziunea Maicii Domnului și a primit confirmarea pentru ridicarea acestui loc de cult. În jurul bradului s-a construit treptat „Schitul cu un singur călugăr“, iar lângă acesta se află un aghiazmatar, o mică structură din lemn, unde sunt păstrate icoane și Sfânta Cruce.

Tot în curtea mănăstirii se află și o mică gospodărie monahală, care adăpostește animale precum găini, rațe, gâște, păuni, porumbei, fazani, iepurași și ponei.

În apropiere, pe vârful Caraiman, se află celebra Cruce a Eroilor, o cruce impozantă ce se înalță la o altitudine de 2.291 m și care este cea mai înaltă cruce montană din lume. Aceasta a fost ridicată în semn de respect față de eroii din Primul Război Mondial, la inițiativa Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

Vizitatorii se pot caza la mănăstire, fiind disponibile 1000 de locuri de cazare, împărțite în trei corpuri de clădire. Fiecare cameră are baie proprie, însă nu se pot caza femei singure. De asemenea, cei cazați la mănăstire au obligația de a participa la slujbe, conform manastireacaraiman.ro.

Obiective turistice în Bușteni

Una dintre cele mai populare stațiuni montane din România este Bușteni, o destinație la îndemână pentru bucureșteni și cei care locuiesc în apropierea Capitalei. Fie că plănuiești o escapadă de o zi sau un weekend la munte, Bușteni este locul ideal pentru a combina plimbările cu vizitatul obiectivelor turistice și apoi să închei vizita cu o mâncare tradițională la unul dintre restaurantele faimoase din stațiune. Iată ce să nu ratezi dacă în ajungi în Bușteni:

Castelul Cantacuzino


Construit în 1911, Castelul Cantacuzino este un obiectiv turistic de neratat pentru orice român. Interiorul rafinat, cu o colecție de artă și grădinile amenajate în stil italian te vor impresiona. De la castel, Munții Bucegi se văd în toată splendoarea lor.

Crucea Eroilor Neamului (Crucea de pe Caraiman)


Situată pe vârful Caraiman, această cruce monumentală este un omagiu adus eroilor din Primul Război Mondial. O vezi încă de pe Valea Prahovei și poți ajunge la ea fie printr-o drumeție pe munte, fie cu telecabina. Crucea este una dintre cele mai înalte structuri de acest tip din lume.

Cascada Urlătoarea


Una dintre cele mai populare destinații din Bușteni, Cascada Urlătoarea este musai de văzut și poți ajunge la ea printr-o scurtă drumeție din oraș. Locul este ideal pentru cei care doresc să petreacă timp în natură, să se bucure de aerul curat și să se relaxeze.

Babele și Sfinxul


Formațiunile stâncoase de la Babele și Sfinxul, situate pe Platoul Bucegi, sunt renumite pentru formele lor inedite și atrăgătoare. Poți ajunge la ele cu telecabina sau pe jos, dacă vrei o drumeție, iar peisajul este cu adevărat spectaculos.

Telecabina Bușteni – Babele


Una dintre cele mai lungi și spectaculoase telecabine din România leagă Bușteniul de Babele și oferă priveliști cu totul speciale (mai ales iarna) asupra Văii Prahovei și a Munților Bucegi.

Vârful Omu


Cea mai înaltă culme a Munților Bucegi, Vârful Omu, este o destinație ideală pentru pasionații de senzații tari și drumeții mai dificile. Cabana Omu, aflată la o altitudine de 2.514 m, adăpostește turiștii aventuroși care sunt răsplătiți cu panorame uimitoare.

Piatra Arsă


Piatra Arsă este un alt loc popular în Munții Bucegi, cunoscut pentru priveliștile sale deosebite și traseele montane care pleacă de aici. Este o destinație perfectă pentru cei care vor să combine drumețiile și conectarea cu natura.

Valea Jepilor


Traseul Valea Jepilor leagă Bușteniul de Platoul Bucegi și este cunoscut pentru dificultatea sa, dar și pentru peisajele spectaculoase Este o alegere perfectă pentru turiștii care sunt obișnuiți cu drumețiile și se descurcă în condiții mai puțin favorabile.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”