Aromele românești pătrund în bucătăria asiatică. Cum arată o porție de mici gătită de bucătarii filipinezi
Mâncarea asiatică preparată la noi prinde treptat accente din gastronomia românească, pentru că bucătarii adaptează rețetele după dorința clienților.
Temperează iuțeala, controlează puterea aromelor și înlocuiesc ingredientele greu de găsit cu variante locale. Pasionații sunt așteptați la târgul de tradiții și gastronomie asiatică deschis în București.
În Balcani, mâncarea asiatică se prezintă, aparent, conform așteptărilor. Legume, în toate formele. Orez, făcut la abur, tăiței, găluște, pachețele, pastă, suc, alcool și deserturi.
Bucătar: „Aici e o prăjitură de orez, cu melasă și zahăr brun. Gogoșici din orez, și aceasta din făină de orez”.
Cei care vor să mănânce autentic, în stil balinez, thailandez sau corean pot contacta agenții de turism, ca să ajungă la sursă. Pentru bucătarii asiatici, preferințele românilor au devenit lege și inspirație. Au apărut micii gătiți în sos de bucatarii filipinezi.
Bucătar: „Au foarte mult usturoi. Seamănă cu micii, îi formăm la fel, dar îi gătim diferit”.
România, casă pentru sute de mii de asiatici
În România sunt acum peste 130.000 asiatici, unii cu tot cu partenerii de viață și câțiva cu copii, care gătesc în căminele unde stau la fel ca la ei acasă, cu multe condimente și arome în felurile sărate, adică scorțișoară, anason stelat, turmeric, galangal, cuișoare și chimen. Le și prăjesc uscat înainte, ca mirosul să fie mai intens și așa mai apar accidente culinare.
Puțini ar comanda a doua oară.
Participant la târg: „India... e cel mai iute. Te întorc la 180 de grade, știi? Efectiv nu știi unde ești!”
În dulciurile arăbești, apare apa de trandafir în loc de esențele cunoscute românilor. Unele ingrediente au fost totuși schimbate.
Bucătar: „Unt de oaie, pe care noi nu îl avem. Are seul acela puternic. Dacă mâncăm, spunem că nu e bun, nu e ok”.
La târgul de mâncare asiatică găsiți și ingrediente specifice, de încercat acasă. Dar și gustări chinezești și japoneze.
