40.000 de monede antice descoperite în Franța, posibil legate de o reformă monetară: „Precum trecerea la euro”
Zeci de mii de monede antice, a căror prezenţă ar putea avea legătură cu o reformă monetară din perioada galo-romană, au fost descoperite în timpul unor săpături arheologice în regiunea franceză Lorena.
Descoperirea constă în trei amfore pline cu monede de bronz, îngropate într-o mică aşezare antică lângă actualul sat Senon din departamentul Meuse, a anunţat joi coordonatorul acestor cercetări, citat de AFP și Agerpres.
25.000 de monede într-o singură amforă
Aceste monede de bronz se aflau în trei amfore îngropate în trei locuinţe situate una lângă alta, într-o mică aşezare, al cărei nume antic nu este cunoscut, lângă actualul sat Senon din departamentul Meuse (estul Franţei), a explicat Simon Ritz, de la Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP).
Două amfore au fost golite - una dintre ele conţinea 25.000 de monede de mici dimensiuni. A treia amforă este încă plină, iar conţinutul său urmează să fie analizat în laborator, a precizat pentru AFP Simon Ritz, responsabil cu cercetările arheologice pentru INRAP în oraşul Metz.
50 de kilograme per amforă, 40.000 de monede în total
Cele trei amfore cântăresc în jur de 50 de kilograme fiecare, iar numărul total de monede, cu efigia împăraţilor romani, este estimat la 40.000, a adăugat el. Acestea au fost îngropate între anii 280 şi 310 d.Hr.
Nu un tezaur ascuns în grabă, ci un depozit organizat
„Însă, nu au fost îngropate în grabă din cauza tulburărilor", a subliniat arheologul. Plasate în gropi, „amforele se aflau la nivelul solului din acea perioadă; erau accesibile pentru a scoate sau depune bani. Nu erau ascunse, era ceva bine gestionat şi organizat", a adăugat specialistul.
De aici şi ipoteza conform căreia ar putea fi vorba de monede retrase din circulaţie odată cu introducerea unei noi monede, într-o perioadă în care reformele monetare erau frecvente, a subliniat Ritz. „Precum trecerea la euro", la începutul secolului XXI, a adăugat el, făcând o comparație cu o reformă monetară recentă.
INRAP a început săpăturile pe acest teren aflat în proprietatea unei persoane particulare care dorea să-şi extindă locuinţa. Arheologii au descoperit un cartier din centrul oraşului, una dintre principalele aşezări ale tribului galic Mediomatrici (capitală: Divodurum, numele antic al oraşului Metz). Oraşul a fost dat uitării în urma incendiilor din secolul al IV-lea.
Cantitatea de monede nu este una excepţională, însă semnificaţia descoperirii constă în faptul că a fost efectuată de arheologi ai statului, în conformitate cu normele, ceea ce a permis înţelegerea prezenţei acestora în Senon, după cum a explicat Simon Ritz.
Săpăturile sunt în curs de desfăşurare, însă proprietarul terenului ia în considerare transformarea acestor structuri galo-romane într-o pivniţă.
