Exista viata dupa cutremur: Calitatea materialelor primeaza pentru chilieni
Nu fac rabat de la calitatea materialelor, chiar daca sunt fabricate la ei sau in alta tara. Este regula de aur, dupa care se ghideaza chilienii cunoscuti pentru exigenta lor in ceea ce priveste normele din constructii.
Asa se face ca dupa seismul de 8,8 pe scara Richter care i-a lovit in februarie, podurile si soselele au cazut numai din cauza ca pamantul s-a rupt la propriu sub ele.
Nicio o bucata de gresie, nu intra in Chile fara o verificare prealabila in tara de provenienta.
Sud-americanii au invatat ca pentru a se simti in siguranta, calitatea materialelor folosite este esentiala. Asa ca isi trimit specialistii sa le testeze peste tot in lume. In plus, modifica in permanenta normele de siguranta pentru poduri si infrastructuri.
A tremurat pamantul in Chile la 8,8 pe Richter, cladirile inalte au rezistat, dar au fost avarii uriase la poduri si autostrazi. Zece oameni au murit in blocuri, dar mai multi au fost prinsi in masinile aflate pe podurile prabusite.
La o luna de la dezastru, autoritatile trag concluzia: constructiile cele mai afectate de undele lungi sunt podurile. Asta deoarece podurile au picioare de sustinere, care se misca foarte mult, si, pana la urma, unul dintre picioare cedeaza si podul se prabuseste intr-o parte. Cu foarte multe poduri s-a intamplat asta.
Specialistii au comparat daunele de la cutremurul din 2010 cu cele de la precedentul seism devastator, dupa care insa, nu au schimbat normele pentru poduri. Recunosc acum ca au gresit.
In Chile, infrastructura este foarte bine pusa la punct, dar ii si costa miliarde de dolari pentru ca este afectata de cutremure mari la fiecare cinci ani si devastatoare la 15 ani.
Seismele i-au impins pe chilieni sa aiba drumuri bune pentru ca natura a daramat tot ce era uzat. Si dupa miscarile telurice puternice din februarie, cele mai multe structuri au rezistat, dar multe au nevoie de consolidari.
Echipe de ingineri au expertizat in prima saptamana dupa cutremur toate podurile si pasarelele si au stabilit ca unele pot fi consolidate pe pozitie prin ramforsarea prinderilor.
Podurile care au rezistat au avut aparate de reazem moderne cu niste dispozitive care nu mai permit tablierelor, adica structurile de deasupra, sa se mai desprinda de stalpi. Legaturile trebuie dimensionate, astfel incat sa poata acumula energie seismica si daca tablierele se distanteaza pe pasaj, intra in joc rosturile de dilatatie, care ajuta la eliminarea prabusirilor. Oricum, in sud, unde cutremurul a lovit naprasnic, s-au rupt faliile de pamant de sub poduri.
Au fost insa si greseli de executie. Pe centura capitalei Santiago, la una dintre structuri, autoritatile au inceput o ancheta cu primele observatii: a rezistat sensul construit de o firma chiliana si a picat cel facut de o firma spaniola. Constructorii iberici se pare ca nu au facut bine prinderile intre stalpi si carosabilul de deasupra.
Au gresit pentru ca s-au ghidat dupa codurile europene, care aveau alti coeficienti de incarcare. Pentru a limita astfel de abateri, statul a modificat o luna mai tarziu norma: nu se mai permit distante mai mari de 50 de metri intre stalpii podurilor.
O atentie maxima e acordata zonei de sud, mai predispusa la cutremure mari, unde chilienii folosesc poduri metalice, care se comporta mai bine. La structurile metalice, fenomenul de rezonanta nu ajunge sa le darame.
Ca sa previna astfel de dezastre, unde stiau ca solul e prea moale, chilienii au facut pasaje subterane, care nu au patit nimic la cutremur. Sunt doua de peste cinci kilometri in Santiago.
Pe drumurile judetene, asfaltul e avariat pentru ca s-a crapat pur si simplu, in adancime, pamantul sub el. Aici oricat de buni erau constructorii nu puteau preintampina daunele.
La drumurile nationale, cea mai afectata este autostrada 5, cea mai lunga, ce strabate tara de la nord la sud. Pentru a cunoaste in permanenta uzura infrastructurii, chilienii expertizeaza anual soselele si podurile.
Iar materialele folosite la infrastructura rutiera sunt de cea mai buna calitate. Producatorii nu-si pot vinde marfa firmelor de constructii, daca nu au certificate de conformitate. La ei acestea se dau dupa verificari zilnice. La noi, dupa verificari periodice.
Iar la importuri, chilienii sunt si mai exigenti: niciun produs nu intra in Chile fara o expertizare prealabila in tara de origine.
Inca o dovada ca chilienii pun seismul pe primul plan: modul cum e gandita circulatia rutiera in Santiago. Jumatate din bulevardele mari au sisteme de sensuri unice temporare: trei ore dimineata, intre 7 si 10, toate benzile duc spre centru si alte trei ore seara, in sens invers.
Acelasi sistem apare si la strazile mai mici. Bulevardele din cealalta jumatate au pe mijloc benzi speciale, foarte late, pentru transportul in comun si pentru masinile de interventie, care sa actioneze imediat in cazul unui dezastru.
Noi avem sosele pline de gropi, strazi aglomerate, in timp ce podurile sunt vechi, extrem de uzate si cele mai multe neexpertizate de ani. Sunt un pericol atat cele feroviare, dar si cele de pe drumurile romanesti. In aceeasi situatie jalnica sunt si podurile si pasajele din Bucuresti.
Sunt probe clare si rusinoase, care arata ca la capitolul infrastructura, suntem la mii de kilometri distanta de modelul chilian.
