Ce au în comun arterele și venele și cum ajută mersul pe jos la circulația sângelui

Gravitația. Nu o putem controla. O învinge sistemul cardio-vascular. După fiecare bătaie de inimă.

Arterele de bazează pe inimă pentru a pompa sângele. Sunt formate din trei straturi. Stratul din mijloc, muscular, preia unda de puls a inimii. Și o propagă. Așa simțim pulsul la mână, spre exemplu, ori la gât. Sub acest strat, o foiță fină își autoproduce substanțe protectoare când mergeți pe jos. Este chiar foiță unde apare atero-scleroza. Dr. Iulian Călin, medic chirurgie intervențională: „Este o peliculă fină de celule care secretă substanțe pentru a proteja sistemul arterial, acest substanțe benefice se produc într-o cantitate mare când facem mișcare.” După ce sângele oxigenat coboară de la inimă prin artere, același sânge trebuie să circule în sens invers.  Prin vene. Se întoarce la inima neoxigenat. În sus, împotriva gravitatiei. Și o ia de la început. Venele trebuie să îsi ia puterea din altă sursă. Din mușchi. Dr. Iulian Călin, medic chirurgie intervențională: „Venele nu au o pompă cum e inima. Inima are și un rol de sucțiune, care nu e rolul ei principal. Venele periferice de la picioare sunt ajutate foarte mult de mușchi de aceea e recomandat să ne mișcam. În lipsa mișcării e ușor ca sângele să stagneze.” Trombocitele se numesc aceste celule din sânge. Nici lor nu le place să stați. Pe scaun. Ore în șir. În picioare ore în șir. Dr. Iulian Călin, medic chirurgie intervențională: „Mișcarea ajută sângele venos să întoarcă sângele la inimă și previne tromboza venoasă. Sângele stagnează în vene niște celule numite trombocite. Se unesc unele de alte pentru că au diferiți activatori și când stau mult împreună tind să facă cheaguri, ăsta e mecanismul trombozei venoase.” Adică a cheagurilor de sânge din vene. Prin mișcare învingem cea mai puternică formă a Pamântului, gravitația. În cele peste 19.000 de kilometri de vase, pe care le conținem și ne prelungim astfel viața.