Cauzele cheagurilor de sânge, care pot duce la deces și în cazul COVID. De ce nu se dă „la liber” tratament anticoagulant
Despre cheagurile de sânge și o posibilă legătură între acestea și vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca şi Universitatea Oxford, nu există o conexiune între imunizare și această reacție a organismului, au stabilit specialiștii.
Sunt alte cinci cauze frecvente care duc la formarea unui tromb. Au legătură cu obezitatea, fumatul dar și cu infecția COVID-19.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Medicamentele împotriva formării cheagurilor de sânge se iau doar la indicaţia medicului. În niciun caz preventiv. Tromboza înseamnă formarea unui cheag de sânge şi migrarea acestuia într-o zonă vitală.
Dr. Mihaela Andreescu, medic primar hematolog: „Dacă iei un tratament ca să-ţi reduci riscul de a face o tromboză, trebuie să îţi asumi că riscul acelui tratament este de a fluidifica sângele. Poate să fluidifice atât de mult sângele încât să te trezeşti cu o hemoragie.”
Hemoragia are risc la fel de mare ca tromboza. Riscul formării cheagurilor de sânge este un risc cumulat.
Coagularea este o funcție importantă. Ajută la prevenirea pierderilor excesive de sânge atât în interiorul cât și în exteriorul corpului. Deși este un proces normal, dacă un cheag se deplasează din locul unde s-a format, acesta poate deveni periculos.
Obezitatea şi infecţia COVID-19 cresc riscul formării cheagurilor. Ambele boli presupun inflamaţie.
Dr. Mihaela Andreescu, medic primar hematolog: „Oamenii cu COVID fac o inflamaţie foarte mare. Acelaşi lucru se întâmplă în obezitate, acel ţesut adipos în exces”.
Dr. Ana Fruntelată, medic primar cardiolog: „Ceea ce trebuie să ştie pacienţii care au deja anticoagulant în tratament trebuie să îl continue indiferent care ar fi acela. Toate au acelaşi efect, nu exită unul mai bun decât altul. Aspirina nu e un anticoagulant, nici nu oferă protecţie în infecţia cu SARS-COV-2 pentru riscul trombotic”
Fumatul produce leziuni la nivelul celulelor, care tapetează pe interior vasele de sânge.
Dr. Mihaela Andreescu, medic primar hematolog: „Organismul are știința că, dacă nu va forma un cheag acolo, vom sângera. Este o leziune”.
Aceste cheaguri apar în vasele care duc, în forţă, sânge oxigenat de la inimă la ţesuturi. E foarte mare riscul să migreze.
Fumatul reduce, simultan, cantitatea de oxid nitric din organism. Oxidul nitric este o moleculă care protejează căptușeala internă a vasului de sânge și împiedică lipirea celulelor de suprafața acesteia.
Produsele chimice din țigări determină, de asemenea, lipirea celulelor. Împreună, acești factori fac sângele mai gros. Îngreunează inima să-l pompeze şi deteriorează mucoasa internă a vaselor de sânge.
Medicamentele hormonale - fie că e vorba de contraceptive orale combinate ori de medicații prescrise în menopauză - cresc riscul pro-coagulant. Acelaşi efect îl au grăsimile crescute prea mult în sânge.
Hormonii de sinteză, dar şi cantitatea prea mare de grăsimi circulate în sânge, modifică membrana celulelor. Odată modificată, celulele au tendința de a se lipi unele de altele.
