Intră în vigoare legea compostului. Se folosește deja cu succes în agricultură

Practic, toate resturile vegetale, crengi, frunze, coji de fructe sau de legume - trebuie aruncate separat sau chiar reciclate, în propria gospodărie. Amenzile pot ajunge la 800 de lei pentru persoane fizice şi la 20 de mii, de lei pentru persoanele juridice.

„Astea sunt resturi de la fasole, care sunt foarte bune, menţine fosforul, am înţeles. Astea în primăvară sunt foarte bune" explică un agricultor.

Pentru acest gospodar din comună Băbana, judeţul Argeş, şi alţi aproape 3.000 de oameni, primăria a amenajat încă de acum trei ani un sistem de compostare. Fiecare gospodărie a primit cutii de lemn, în care să-şi arunce resturile vegetale, pe care pot să le folosească, ulterior, în grădini.

Ion Iliescu, localnic: „Aici avem resturi de la bucătărie, coji de ceapă, banane, coji de mere, legume şi fructe, ce nu mănâncă păsările. După ce se putrezesc, le iau şi le întind pe loc, bag şi în solar. De ce să arunci resturile menajere când poţi să le foloseşti pentru îngrăşarea pământului?!” Resturile vegetale sunt păstrate şi luni întregi înainte de a fi folosite.

Citește și

Compostul, secretul care le-a asigurat câştigul fermierilor care au pariat pe îngrăşămintele naturale

Nicolae Zamfir, alt localnic: „Sunt de aproximativ o lună-două şi deja sunt în putrefacţie, adevărat bălegar. După 3-4 luni de zile le scoatem de acolo şi le punem la pomii din grădină." În comuna Sălacea din Bihor, locuitorii îşi adună singuri resturile vegetale. Amestecate cu rumeguş sau hârtie mărunţită, acestea se transformă într-un compost foarte bun pentru grădină.

Localnic: „Fiecare rest de mâncare se aruncă în lădiţa asta, dacă am tăiat iarba de la curte, este aruncat aicea şi se compostează. Şi când este compostat, se aruncă în grădina. Se învârteşte, se stropeşte un pic de apă şi se compostează în 3 luni de zile."

Pentru cantităţile mai mari, primăria a amenajat şi o platformă ecologică specială, la marginea comunei.

Pasztai Zoltan - director general platforma ecologică: „Noi, printr-o procedură similară cu deşeurile verzi, vom încerca să le transformăm într-un fertilizant, într-un compost."

Reciclarea deşeurilor vegetale a început să se extindă şi la oraşe, nu doar în sate, unde, până anii trecuţi, frunzele, crengile şi chiar miriştile erau aprinse în plin câmp. La Galaţi, de pildă, firma de salubritate ridică separat gunoiul vegetal.

Anamaria Ionașcu, Administrator de Asociaţie de Proprietari: „Dânşii vin cu maşina şi ridică aceste deşeuri.” Reporter: Sunt locuri de depozitare sau le pun lângă ghena de gunoi? Anamaria Ionașcu: „Nu, le punem de obicei în grădina blocului, în saci, şi dânşii vin să le ridice."

Resturile vegetale - crengile, chiar şi brazii de Crăciun - sunt duse la o staţie de reciclare unde sunt transformate în compost. Cerasela Țocu, Secția Depozite și Reciclare: „Se toacă, se aşează în brazde, care, sistematic, în fiecare săptămână, timp de 3 luni de zile, se întorc şi se udă. După aceste 3 luni, ele sunt cernute, rezultă compostul final şi un compost mai mare, categoria a doua, care se baga din nou la compostare şi se refoloseşte."

Din februarie, legea compostului va fi obligatorie pentru toată lumea. Cine nu îşi colectează gunoiul separat, risca o amendă între 400 şi 800 de lei, iar dacă vorbim despre firme, sancţiunile ajung şi la 20.000 de lei. La finalul lui 2023, România trebuie să îşi atingă ţinta de reciclare de deşeuri, capitol la care ţara noastră este codaşă.