Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie

În total vor fi 14 chenare pe buletinele de vot, la fel ca la alegerile prezidențiale din 2019. În realitate, în cursa pentru alegerile prezidențiale au rămas doar 13 candidați, după retragerea lui Ludovic Orban.

Prin tragere la sorți, Biroul Electoral Central a stabilit ordinea candidaților pe buletinul de vot. Astfel că, atunci când ne vom prezenta în secțiile de vot, vom primi un singur buletin de vot cu mai multe pagini, pe care se vor afla 14 chenare în care vor fi trecute numele candidaților.

Inițial pe site-ul BEC figura și Diana Ivanovici Șoșoacă, însă după decizia CCR au rămas 14 candidați - 10 membri ai unor partide și 4 independenți. În final, după retragerea lui Ludovic Orban în favoarea Elenei Lasconi, pe buletinul de vot au rămas 13 candidați. De menționat faptul că numele președintelui partidului Alianța Forțelor de Dreapta apare în continuare pe buletinele de vot, deși candidatura sa nu mai este valabilă.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale se încheie oficial pe 23 noiembrie, la ora 7.00 dimineața. Al doilea tur de scrutin este programat pe 8 decembrie.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

1. Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, aleasă în această funcție după alegerile locale din 2024

2. George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor

3. Marcel Ciolacu (PSD) – actualul premier al României și președintele Partidului Social Democrat

4. Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal

5. Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

6. Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe

7. Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene

8. Alexandra Păcuraru (ADN) - Fostă prezentatoare TV

9. Sebastian Popescu (PNR) - Președintele Partidului Noua Românie, a candidat și în 2019, când a fost cel mai tânăr candidat din istorie pentru Președinția României

10. Ludovic Orban (Alianța Forțelor de Dreapta) - președintele partidului Forța Dreptei, pe care l-a înființat după plecarea sa din PNL - candidatura nu mai este validă. 

11. Călin Georgescu (independent) - frofesor universitar

12. Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe

13. Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar.

14. Silviu Predoiu (PLAN) - Fost prim-adjunct al directorului SIE

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.