Ancheta "Romania, te iubesc". Cum ajung banii imprumutati de stat in buzunarele "baietilor destepti"
Cu bani imprumutati de la banci, statul imbogateste oameni de afaceri. Iata mecanismul: firmele care castiga licitatiile de renovare a unor scoli, subcontracteaza mai departe lucrarile unor firme mai mici, care la randul lor aleg societati si mai mici.
Acestea din urma ajung sa faca o treaba de mantuiala. Milioane de euro alocati pentru refacerea unitatilor de invatamant s-au dus pe apa sambetei: nimeni nu supravegheaza felul in care sunt cheltuiti acesti bani si nimeni nu verifica, mai ales, calitatea lucrarilor.
Cu bani grei, imprumutati de statul roman de la bancile europene, s-a proiectat renovarea a sute de scoli din mediul rural. Un program generos prin care scoli in pericol de prabusire, cu acoperisuri sparte, fara ferestre si cu toaletele in curte trebuiau aduse la standarde moderne. Dar, inainte ca scolarii sa profite de pe urma acestor investitii, profita intermediarii. Proiecte in derulare exista, doar ca ele se fac romaneste.
Cum functioneaza mecanismul
Mecanismul este simplu: cel care castiga licitatia de la stat isi pastreaza un procent din banii europeni si subcontracteaza lucrarile altor firme. Firmele subcontracteaza la randul lor pastrand, de asemenea, un procent din bani. Lucrarile sunt date din mana in mana mai departe, scazand valoarea lucrarilor pe fiecare scoala. Firme de constructii intermediare au castigat usor bani europeni fara sa fie nevoie sa bata nici macar un cui pe santierele cu scoli in paragina.
Anul trecut, autoritatile locale din Patrauti, judetul Suceava, au investit in scoala peste 3 miliarde pentru acoperis, geamuri termopane si alte lucrari de amenajare. Dupa numai un semestru, Patrauti a intrat in programul guvernamental de reabilitare. Ca sa profite de banii europeni s-a luat atunci o decizie uluitoare: corpul de cladire abia renovat trebuie demolat.
Alti bani, pentru aceleasi lucrari. Ingrijorarea directorilor scolii este indreptatita. De cand au inceput lucrarile, pe santier s-au perindat mai multe firme. Nici ei nu mai stiu cate. Au venit firme de la Bacau, de la Bucuresti, Focsani, acum pe santier sunt muncitori din Falticeni.
Contractul de reabilitarea a scolii din Patrauti a fost castigat de un consortiu din Bacau: Branpis-Gobacom. Consortiul a castigat lucrari la nu mai putin de 18 scoli in toata Moldova. Licitatia a fost anuntata pe o pagina de ziar, iar lucrarea adjudecata in 28 decembrie intre Craciun si Revelion.
Pentru ca nu puteau sa renoveze, de fapt, 18 scoli, acestia le-au subcontractat. Si asa a ajuns scoala din Patrauti, castigata cu 1,5 milioane de lei sa fie subcontractata cu un milion de lei. Ba mai mult, acolo au existat subcontractari succesive, astfel incat, intermediarii castiga de doua-trei ori mai mult decat cei care lucreaza cu adevarat la scoala.
Profitul urias doar din subcontractare
Nu doar la Patrauti, scoala este facuta cu bani putini. La Stauceni, in Botosani, valoarea contractata a fost de 1,1 milion de lei, iar scoala a fost facuta cu 650.000 de lei. Profit de aproape 465.000 de lei doar din subcontractare. Apoi Tutora, judetul Iasi. Statul a platit pentru ea 768.000 de lei, iar scoala a fost facuta cu 530.000 de lei. La fel si la Goruni din Iasi, Urecheni din Neamt, sau Zamostea din Suceava.
Am incercat sa discutam cu castigatorii licitatiei, cei care si-au asumat ca renoveaza cele 18 scoli. In Bacau, Branpis are acum alta adresa decat atunci cand a participat la licitatie. Firma functiona atunci in casa sefului companiei de apa Bacau, Laurentiu Gaina. O persoana influenta, care a detinut firma Branpis si pe care a cedat-o unui colaborator apropiat, Dan Brandusoiu, dupa ce presa locala a aratat in nenumarate randuri ca Branpis beneficiaza de contracte de la Compania de Apa Bacau. Incompatibilitatea a fost evitata.
Brandusoiu s-a aratat indisponibil, invocand ca nu este in localitate si nu vrea nici sa avem discutia prin telefon.
La sediul Gobacom, cealalta firma din consortiu, surpriza. Masinile proprietarilor companiei, dar si ai asociatilor de la Branpis erau parcate in fata. Timp de mai bine de 4 ore, incercarile corespondentilor Pro TV de a vorbi cu cei dinauntru au fost sortite esecului.
Laurentiu Gaina, cel care a renuntat la firmele castigatoare de bani europeni, a fost si el pe acolo la o intalnire cu cei amintiti mai sus. Mercedesul cu care se afiseaza in oras este luat de unul din angajati, iar el si alti participanti la intalnire s-au facut nevazuti prin alta parte. In timp ce unii si-au facut socoteli financiare, scoala din Patrauti e neterminata. Copiii invata in 3 schimburi, cu pauze de 5 minute, in singurul corp de scoala functional, dar si prin cresa sau biblioteca.
Unii din cei care s-au perindat pe santier au angajat si localnici. Si desi, teoretic banii ar fi trebuit sa ajunga la toata lumea, se pare ca n-a fost asa. Domnul din imagine, consilier local, a fost contractat sa se ocupe de santier ca sef de echipa pentru vreo 20 de oameni. Cei care i-au angajat au uitat sa-i plateasca. Cei care lucreaza acum la Patrauti, cei care au subcontractat ultimii lucrarea se feresc si ei sa vorbeasca in fata camerei. Se tem ca nu si-ar mai primi banii, se tem ca ar fi scosi din joc la alte contracte.
