GHIDUL hainelor false din mall-uri. Cum stii daca geaca Moncler sau UGG-urile tale sunt originale

In realitate, o intrega mafie a contrafacerilor functioneaza cu succes pe teritoriul tarii noastre, reusind sa-si duca marfa in unele magazine cu pretentii.

Pe podiumurile falsificatorilor de branduri de lux, Romania defileaza mandra. Suntem dupa Grecia si Ucraina ca volum al importurilor de falsuri. Iesim insa in evidenta cu detalii bine croite de comercianti: marfa plasata in magazine cu staif, in centre comerciale mari, vanduta la preturi de colectie.

Ca sa vedem cine alimenteaza cu falsuri piata Romaneasca ne-am dus in China si Italia. Am intrat pe firul unor filiere care importa la noi branduri contrafacute de calitatea I, pe care mai apoi le expun in magazine cu pretentii.

Beyonce, silueta impecabila la doua luni de la nastere. Uite ce bine arata intr-o rochie mulata marca Victoria Beckham

Citește și

Romania, te iubesc: Povestea tinerilor care invata in Anglia

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Rezultatul: Contrafacere si inselatorie, "la vedere" de milioane de euro anual.

In ultimii ani, romanii au prins gustul modei. Se informeaza, admira, economisesc si-ntr-un final cumpara. Dau sute de lei pe haine sau accesorii care sa starneasca invidia, insa putini stiu ca de foarte multe ori pretioasele lor piese sunt falsuri. Furnizorii s-au adaptat la noul trend si plaseaza marfa contrafacuta in mall-uri, in magazine aparent de lux.

Cumparatorul se lasa vrajit de sigla aurie si de pretul mai mic decat cel afisat de magazinele mama. Clientilor li se explica uneori ca la reprezentanta oficiala pretul e mai ridicat din cauza amplasarii magazinului si a cheltuielilor mai mari. In realitate, lucrurile sunt simple: de fapt marfa e mai ieftina, pentru ca e vorba de falsurile de foarte buna calitate.

Tinta falsificatorilor de lux sunt romanii din clasa medie, care nu mai frecventeaza en-gross-urile sau pietele, ci isi fac cumparaturile in mall-uri. In magazine frumos luminate si cu marfa asezata atent in raft. Oamenii le trec pragul fara sa se gandeasca la faptul ca vor fi pacaliti, insa specialistii in piata de lux atrag atentia ca risca sa dea sume mari vrajiti de numele brandu-lui inscriprionat pe produs.

Comisarului sef Liviu Galos, seful pe tara al Directiei de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere, in Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, declara ca multe falsuri sunt amestecate printre produsele originale, in magazine. Oficialul face declaratia in baza unor anchete si investigatii sub acoperire, pe care le instrumenteaza acum.

Care sunt marcile preferate de falsificatori

Ne-am dus cu camera ascunsa prin mall-urile din Capitala, in speranta ca domnul Galos nu are dreptate. Ne-am inselat. La moda in aceasta perioada sunt  jacketele Moncler, un must have in randul celor care se respecta.

Producatorul italian isi vinde marfa scump: intre 800 si 1600 de euro pentru o geaca. In Romania, falsurile se vand cu preturi cuprinse intre 50 si 150 de euro.

Producatorul Italian a aflat ca jachetele cu brandul sau sunt falsificate cu miile, in special in tarile din est, asa ca a gasit o metoda inedita pentru a lupta cu contrafacerea.

Inca din 2009 are contract cu o firma speicalizata, din Italia, care a aplicat pe toate jachetele cate un cod unic. Din orice magazin din lume, un comparator citeste codul de pe jacheta inainte sa o cumpere, il introduce pe Internet si afla in cateva secunde daca produsul e original. Am procedat la fel si noi cu articolele din mall-ul bucurestean, cerand chiar vanzatoarei sa ne ajute.

Site-ul ne alerteaza imediat ca suntem pe cale sa cumparam un fals. Ca sa ne convingem cu adevarat, am mers la Milano, la firma angajata de Moncler sa lupte cu contrafacerile. Directorul site-ului ne confirma rezultatul de pe internet.

Pentru specialisti e cu adevarat o experienta sa compare falsurile ce se produc sub sigla Moncler. Unele prost facute, desi expuse la mall. Altele aproape identice cu originalul.

Produsul original este lucrat cu precizie pana la cele mai mici detalii. E aproape imposibil sa falsifici o astfel de jacheta si totusi….chiar si producatorii sunt surprinsi de calitatea lor.

In definitiv, cumparatorul stie ca atunci cand cumpara un articol original, cumpara si perfectiunea produsului. Falsurile de calitatea I sunt cele care intra de regula in magazinele cu pretentii, pentru ca pot sa-I insele uneori chiar si pe cunoscatori.

Toate Jachetele suspecte Moncler din mall-uri au cod, de unde intelegem ca sunt mai noi de 2009. Si in baza codurilor false dezvaluite de echipa de la Romania Te iubesc, reprezentantii brandului de la Milano au anuntat garda financiara locala, care a descins la o fabrica clandestina din Peninsula. Aici se faceau sute de jachete contrafacute, care apoi luau drumul unor tari ca Romania, Bulgaria, sau Grecia.

In timp ce in Italia a inceput o ancheta de proportii, la noi nu se intampla nimic. L-am intrebat pe proprietarul magazinului daca vinde jachete false, cerandu-i o declaratie filmata. A refuzat, a retras produsele de la comercializare si ulterior a acceptat o intalnire nefilmata, la biroul reprezentantilor mallului.

Ne-a prezentat o declaratie vamala, din care reiese ca a importat in urma cu cativa ani 300 de geci Moncler, insa oficialii din Autoritatea Vamilor si politistii de Frontiera sustin ca asta nu dovedeste cu nimic autenticitatea produselor.

In Romania exista un importator oficial de imbracaminte Moncler, care vinde jachete la peste 1.000 de euro bucata, la fel ca in strainatate, adica mult mai mare decat cel cerut pe jachetele suspecte de la mall. Importatori sustin ca diferenta e uriasa - in primul rand ei aduc colectii recente, in timp ce produsele dubioase copiaza modele din colectiile designerului, de dinainte de 2003.

Alti proprietari de magazine isi promoveaza falsurile, chipurile cu "onestitate". Acelasi produs - calitate diferita, dar in acelasi magazin. Sa luam exemplu celebrele cizme UGG Australia.

Daca ar citi inainte avertizarile de pe site-ul oficial al producatorului Australian, clientul ar vedea ca mentioneaza cateva elemente de siguranta care lipsesc in magazinul romanesc, la ambele produse. Ca sa te prinzi ca e vorba de un fake, trebuie sa ceri insa si cutia, pentru ca unele insemne de autenticitate sunt pe ambalaj, nu pe cizme.

Asa se explica invazia de cizme UGG de pe strazile Romaniei. Producatorul australian nu e insa interesant sa ia masuri, pentru ca la randul lui ar avea obligatia sa distruga marfa contrafacuta. Adica milioane de perechi de cizme.

Specialistii ne invata cum sa nu cadem victime ale vanzatorilor de falsuri: primul lucru care atrage atentia e faptul ca magazinul vinde doar un model si nu intreaga colectie a designerului.

Exceptie fac magazinele concept store, unde patroni fac o selectie a produselor. La fel se intampla in cazul celor care cumpara marfa de la outleturi din strainatate.

Indiferent de caz insa, marfa trebuie sa aiba certificate de autenticitate, pe care reprezentantii magazinului sa il prezinte clientilor sau autoritatilor de control.

Gabriel Turcu este avocat si reprezinta in Romania interesele a peste 150 de branduri de lux internationale. In calitate de presedinte al Asociatiei Anti-Contrafaceri, sustine ca in ultimii ani a demarat zeci de procese in instanta. Marea majoritate sunt civile, pentru despagubiri, si doar in cateva cazuri exista dosare penale. 

Haine de firma falsificate, vandute in magazine de lux, in centrul Capitalei

In perioada interbelica, bucurestenii ieseau pe Calea Victoriei. Doamnele purtau cele mai fine tesaturi aduse de la Paris, iar domnii afisau costume cusute de croitori celebri. Magazinele erau pline de marfuri scumpe, romanii stiau ca acela e locul unde se dictau tendintele in moda.

Astazi, Calea Victoriei are un amalgam de magazine, invadate cu produse suspecte. In care comerciantii isi permit sa vinda si falsuri, chiar sub ochii autoritatilor.

Am mers cu camera ascunsa la un butic cochet, care expune posete de dama Hermes, Fendi, Gucci si Miu Miu. Preturi de la 800 de lei in sus. Adica nu ieftin, sa nu bata la ochi, dar nici scump, cat sa fie tentante. Cumparate de la reprezentantele acestor case, preturile gentilor sar de cateva mii de euro bucata. La butic primim asigurari ca avem in mana doar marfa originala, pentru ca patronul nu-si strica reputatia vanzand falsuri in buricul targului.

Magazinul e la nici 20 de metri de sediul Politiei Capitalei. In Biroul de la Investigarea Fraudelor, cei patru lucratori care se ocupa de contrafaceri facusera o captura care le-a paralizat de cateva zile toata activitatea de teren.

Patru oameni, ajutati de inca doi adusi de la un alt birou, inregistreaza bucata cu bucata 2.800 de parfumuri si 200 de ceasuri, ridicate dintr-un depozit e langa Bucuresti. Ca acesti politisti mai sunt alti cativa, la birourile antifrauda de la sectoare. Ei trebuie sa dea piept cu caracatita falsurilor din magazine. Cand mai au timp.

E o lupta cu morile de vant, politistii recunosc ca sunt putini si au in sarcina si alte infractiuni economice. Se lauda ca macar la captura de acum au impiedicat sa ajunga aceste parfumuri pe rafturile unor magazine mari, din Bucuresti si din tara.

Tinta celor doi contrabandisti ridicati la Pachet cu produsele era sa duca marfa in magazine de profil, nu la colt de strada. Asta se vede, spun oamenii legii, pentru ca pe cutiile parfumurilor au fost aplicate pana si codurile de bare ale magazinelor.

Politistii nu au aflat pana acum cat se intinde reteaua si inca investigheaza unde urmau sa ajunga parfumurile. Intre timp insa, si-au facut timp sa verifice si posetele dubioase de peste drum de politie.

Totul se intampla in plina zi, in vazul lumii, la doi pasi de trecatori, care pana acum au fost pagubiti si nici nu stiu. Nu-i de mirare ca una dintre vanzatoarele magazinului vrea ca incidentul sa treaca neobservat.

In alte tari, in lupta cu falsurile exista o singura structura, nu 5 ca la noi si la cea mai mica suspiciune, politistii descind in mall-uri si ii "ridica" pe administratori cu catusele la maini, chiar si pentru o singura pereche de blugi contrafacuta, pusa la vanzare.

In magazinele romanesti, marfa contrafacuta de calitatea I ajunge din Turcia si China. Sunt tari unde s-a investit masiv in fabrici care sa poata copia la perfectie articole originale.

Cum ajung la noi falsurile de calitatea I

Companii uriase fac profit din linii de croitorie dotate cu aceeasi aparatura pe care o folosesc si marile case de moda. In aceleasi tari e favorizata contrafacerea si pentru ca se pot afla usor secretele de productie, dupa ce in ultimii ani mai multe branduri mari si-au mutat afacerile in Asia si Orientul Mijlociu, din cauza crizei.

Iar falsurile bine facute ajung lejer prin frontierele romanesti. Mai grav este ca uneori trec cu complicitatea autoritatilor de control.

In Romania poarta importurilor contrafacute este la Constanta Sud Agigea. Portul e singura frontiera de la noi unde livrarea se face masiv, la container, cu vaporul, iar asta inseamna din start un control mai putin efficient decat in alte vami.

In acest context permisiv, abia in 2011 si-a facut loc o ancheta penala cu acuzatii chiar impotriva celor care ar trebui sa supravegheze intrarile in tara.

Gruparea Mironescu-Banias ar fi influentat indirect trecerea a zeci de containere cu produse dubioase, prin vama de la Agigea in perioada 2010-2011. Importatorii care ofereau mita se asigurau ca prin fronitera containerele treceau nevamuite, asigurandu-si astfel o continuitate in importul de falsuri.

Spaga pentru a trece un container nevamuit ajungea si la 7.000 de dolari, in functie de calitatea marfii, conform rechizitoriului. In mai anul trecut, instanta a emis mandate de arestare pentru 28 de persoane, pe langa cei doi oficiali de la Bucuresti, au mai fost retinuti Eugen Bogatu, fost director al Directiei Domenii Portuare Constanta, dar si seful de la acea vreme de la Biroul Vamal Agigea si adjunctii sai.

In zona libera a portului se actioneaza ca intr-o mare familie. Firmele care fac si transport si comisionariat vamal au spatii inchiriate de la stat, iar autoritatea vamala si politia de frontiera actioneaza pe domeniu privat.

Este un loc in care ca nu poti filma decat unde vor patronii depozitelor. Degeaba am intrat cu politia si vamesii, care ne-au directionat doar unde era "aranjat" sa filmam.

Un ofiter sub acoperire din Politia de Frontiera sustine ca de cele mai multe ori traseul unor marfuri contrafacute este cunoscut dinainte sa ajunga in port. Iar itinerariul in tara e stabilit in detaliu, ca incarcaturile sa nu fie deranjate.

Romanii tin la eticheta, fara sa-i deranjeze ca sunt inscriptionate pe vapor sau fabrici clandestine. O tanara studenta defileaza mandra cu a ei poseta Louis Vuitton la brat. Modelul original costa enorm, falsurile insa sunt mai mult decat accesibile.

Expunerea spre vanzare de bunuri falsificate se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 7 ani. Vorbim astfel de o infractiune in vazul tuturor, dar pe care putini o vad.

Clientii sunt mai usor de pacalit atunci cand in magazine falsurile sunt asezate langa prdusele originale. Diferentele sunt mici, probezi si verifici un articol original si ceri ulterior o marime mai mica, dar un produs fals. Politistii numesc asta "amestecatura", in care e mult mai greu de depistat articolul contrafacut.

Marfa contrafacuta de buna calitate ajunge in magazine tot din depozitele din Ilfov, unde se vand si falsuri de slaba calitate.

Intre frontiera si pana la depozitul din Ilfov marfa e plimbata pe mai multe filiere. Lucratorii de la Politia de Frontiera, specializati de multi ani in urmarirea contrabandistilor de falsuri, vorbesc despre adevarate retele de crima organizata, cu metode inedite prin care plimba importuri cu produse contrafacute, in toata tara.

De sapte ori a fost mai mare numarul produselor confiscate anul trecut fata de 2010. Autoritatile vorbesc despre doua cauze: traficantii intentionat nu sunt controlati in vami, sau si mai grav, li se permite sa aduca marfa dubioasa in tara, pentru ca oamenii legii nu-si pot da seama daca este contrafacuta sau nu.

Baza de date interna dupa care se ghideaza atat politistii cat si vamesii nu are insa specificatii decat de la 40 de branduri. Baza include informatii secrete, teoretic ferite de ochii si urechile contrabandistilor, elemente de detaliu, care sa-i ajute pe controlori sa nu se insele. In tari ca Italia sau Marea Britanie, baza are si cate 700 de branduri.

Din softul romanesc lipsesc zeci de companii, ale caror marci sunt intens falsificate peste hotare si ajung in Romania. Ca de exemplu Moncler sau UGG Australia, o alta firma de renume, ale carei produse contrafacute se vand la noi.

Politistii nu stiu ca este vorba de produse falsificate cand le gasesc la fronitera si permit trecerea lor. UGG-uri suspecte se gasesc si la mall. Se vand la preturi mari, ca sa para originale.

Sunt branduri care nu au alocat bugete antifrauda pentru tari cum este Romania si rar sunt interesate sa colaboreze cu anchetatorii de la noi. De obicei se implica la capturi mari si atunci, conform legii, ei trebuie sa plateasca si pentru distrugerea marfii confiscate.

La fel de adevarat este ca exista si branduri care intervin in lupta anticontrafacere doar dupa ce intra oficial pe piata romaneasca. Pana atunci accepta tacit ca numele marcii sa fie promovat chiar si pe piata neagra a falsurilor.

In mall-urile de la noi patronii care vand contrafaceri nu isi permit sa aduca falsuri de calitate inferioara.

Dana Petcu este manager la Reprezentanta Dior Parfumuri si vorbeste de detalii mult prea subtile pentru ochiul neavizat, cand vine vorba de ambalaje si sticlute. La parfumurile falsificate insa, cartonul cutiei nu este iesit in relief.

Si cat timp marfa contrafacuta e de calitate, se pot pacali pana si clientii fideli ai unui brand. Mai multi oameni de afaceri romani, oameni care lucreaza in topul managementului romanesc, obisnuiti sa imbrace costume elegante, au fost inselati. Au fost atrasi de un pret mai mic si au fost prea ocupati sa studieze pe ce dau banii. Confirma reprezentanta Ermenegildo Zegna in Romania.

Pe piata falsurilor, Romania ocupa un autentic loc fruntas, in vreme ce autoritatile sunt incapabile sa puna capat unui fenomen care ne-a transformat in paradisul falsificatorilor de lux. Oameni politici, comisionari vamali, politisti, toti in hora care intretine economia subterana, in vreme ce noi platim, crezand ca suntem aparati de lege si mai ales de cei care in realitate sunt partasi la aceste ilegalitati.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"