Parcul Cișmigiu - povestea celui mai vechi parc din București. De ce este considerat cel mai romantic parc din capitală

Parcul se întinde pe 16 hectare, între bulevardele Regina Elisabeta și Schitu Măgureanu și a fost conceput în stil englezesc, păstrându-și încă structura inițială. Deși nu este cel mai mare parc al Capitalei (acesta fiind Parcul Herăstrău), Cișmigiul a rămas un loc de întâlnire emblematic pentru generații întregi de bucureșteni.

În prezent, Cișmigiu este considerat printre cele mai frumoase parcuri din București și un loc ideal pentru îndrăgostiții care vor să facă o plimbare în aer liber în capitală. 

Povestea Parcului Cișmigiu

Parcul Cișmigiu este cel mai vechi parc din București și este pe lista monumentelor istorice din București. Grădina Cișmigiu are o istorie extrem de interesantă, care se întinde pe parcursul unui secol și jumătate.

Totul a început în 1779, când domnitorul Alexandru Ipsilanti a dat dispoziție să se construiască două cișmele în București. Prima a fost făcută pe locul unde astăzi este grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Din nefericire, balta apărută era un adevărat focar de infecție.

Citește și

Accident grav în București. O ambulanță care transporta un pacient a lovit din plin o mașină care i-a tăiat calea

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a decis ca balta să fie secată și terenul să fie transformat într-o grădină publică. Cu toate acestea, lucrurile s-au înfăptuit abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, focul director al Grădinilor Imperiale din Viena, a fost chemat și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o grădină frumoasă. El a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.

După ce Gheorghe Bibescu a abdicat în 1848, noul domnitor Barbu Știrbei a decis să sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița, iar în 1852, grădina Cișmigiu a suferit cele mai mari transformări. S-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de „canapele” (bănci), fără rezemătoare, din lemn de stejar.

StirilePROTV

Lucrările s-au încheiat în 1854, când inaugurarea oficială a grădinii Cișmigiu a fost făcută. În 1856, o parte a lacului a secat din cauza pantofarilor care își aruncau în el resturi de materiale.

În 1883, pe lacul înghețat din parc s-au organizat pentru prima dată concursuri pe gheață, iar în acea perioadă, primăria orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Crețulescu, mărind astfel suprafața grădinii Cișmigiu cu 15.000 de metri pătrați. Acesta a fost momentul când au fost aduși pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu, în 1943, s-a amenajat Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Pe o altă alee este monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din Primul Război Mondial. Tot în grădină vei găsi bustul mai multor personalități precum Maica Smart, Gheorghe Panu și Izvorul Sissi Stefanidi.

Locul numit La Cetate este unul special din parc: aici se găsesc ruinele unei mănăstiri construite în anul 1756. Legenda spune că de aici pornea un tunel secret către Palatul Crețulescu. Acesta este un loc adesea ales de tinerii căsătoriți care doresc să își realizeze albumul de nuntă. 

În trecut, în Parcul Cișmigiu a fost amplasată și o grădină zoologică unde erau adăpostiți urși, castori, vulpi și lebede.

Un alt lucru interesant este că la intrarea în Parcul Cișmigiu dinspre Bulevardul Elisabeta a fost amplasat, în urmă cu mai bine de 130 de ani, un chioșc de ziare, care a devenit cel mai vechi chioșc de ziare din România.

Statuile din Parcul Cișmigiu

Parcul Cișmigiu adăpostește mai multe monumente importante. Printre acestea se numără Rotonda Scriitorilor, inaugurată în 1943, unde sunt expuse busturile unor figuri marcante ale literaturii române.

Un alt monument important este Izvorul Sissi Stefanidi. Sculptura înfățișează o femeie care toarnă apă dintr-un ulcior, simbolizând durerea unei mame care și-a pierdut fiica. Lucrarea a fost realizată din piatră de Baschicoi și donată primăriei de familia Stefanidi, în memoria fiicei lor, Sissi Stefanidi, care a decedat la vârsta de 21 de ani.

Monumentul Soldaților Francezi este dedicat ostașilor francezi care au căzut pe frontul românesc în Primul Război Mondial, între 1916 și 1919. A fost realizat de sculptorul Ion Jalea în 1920 și prezintă două figuri: un soldat căzut la datorie și o alegorie feminină care îl sprijină și îl sărută pe frunte. Monumentul reprezintă sacrificiul soldaților francezi pe teritoriul României.

Agerpres

Curiozități despre Parcul Cișmigiu

· În 1851, au fost plantați arbori aduși atât din zonele apropiate ale Bucureștiului, cât și din alte regiuni, inclusiv 200 de castani din Gorj, 150 de nuci din Dâmbovița și plante de la Brașov și Viena.

· Pentru consolidarea aleilor, s-a folosit moloz provenit de la Curtea Arsă și de la Zlătari.

· Au fost plantați peste 30.000 de arbori și arbuști, inclusiv specii exotice precum magnolii, cireși japonezi, frasini pletoși și arbori Paulownia.

· Parcul a fost proiectat astfel încât să permită trecerea bărcilor pe lac, fiind construite cinci poduri cu boltă.

· În 1851 a fost deschis primul bufet din grădină, unde vizitatorii puteau cumpăra dulciuri și produse de cofetărie.

· În 1855, pescuitul în lacul Cișmigiu a fost concesionat pe o perioadă de trei ani, conform unui document oficial din acea perioadă.

· În 1860, în mijlocul lacului a fost inaugurat un „țâșnitor de apă” acționat de o moară cu aburi.

· În 1880, parcul era iluminat cu 60 de felinare cu lampă, iar în 1890 a început procesul de iluminare cu energie electrică, finalizat doi ani mai târziu.

· În decembrie 1882, în Cișmigiu a fost amenajat un patinoar pentru distracția bucureștenilor.

· În 1883 au fost efectuate lucrări de despotmolire a canalului ce lega grădina de Dâmbovița, pentru a îmbunătăți circulația apei.

· Inițial, parcul era preferatul bucureștenilor bogați și cunoscuți, existând un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe aici: fără vorbit tare, urât sau mizerie.

· În Cișmigiu a existat o mică grădină zoologică, însă îngrijirea animalelor era destul de costisitoare, așa că s-a renunțat la ele.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO | I-a îndulcit amarul, după eliminarea din Europa. Ce i-a pregătit frumoasa Antonia Salanta lui Daniel Bîrligea după înfrângerea cu Lyon