Harta aeroporturilor din România 2024. Câte există în țara noastră
România găzduiește aeroporturi care deservesc nu doar nevoilor interne ale populației, ci și pe cele internaționale.
De la principalele hub-uri aeriene la aerodromuri regionale și locale, pasagerii au la dispoziție o gamă largă de opțiuni, fie că urmează să călătorească în intern sau peste hotare.
Modernizarea infrastructurii aeroportuare a presupus investiții în extinderea și renovare aeroporturilor de la noi.
Prin intermediul unor rute aeriene extinse, pasagerii care zboară din România au acces direct la diverse destinații din Europa și din întreaga lume. Această conectivitate nu doar facilitează călătoriile de afaceri și turismul, dar contribuie și la integrarea țării noastre în economia globală. În plus, aeroporturile din România sunt interconectate cu cele mai mari și mai bune aeroporturi din Europa.
Harta aeroporturilor din România în 2024
1. București-Otopeni - Aeroportul Internațional Henri Coandă
2. Arad - Aeroportul Internațional Arad
3. Bacău - Aeroportul Internațional „George Enescu”
4. Baia Mare - Aeroportul Internațional Maramureș
5. București-Băneasa - Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu
6. Brașov - Aeroportul Internațional „Brașov-Ghimbav”
7. Cluj-Napoca - Aeroportul Internațional „Avram Iancu”
8. Constanţa - Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”
9. Craiova - Aeroportul Internațional Craiova
10. Iași - Aeroportul Internațional Iași
11. Oradea - Aeroportul Internațional Oradea
12. Satu Mare - Aeroportul Internațional Satu Mare
13. Sibiu - Aeroportul Internațional Sibiu
14. Suceava - Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare”
15. Târgu Mureș - Aeroportul Internațional „Transilvania”
16. Timișoara - Aeroportul Internațional „Traian Vuia”
17. Tulcea - Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea
Sursa: Ministerul Transporturilor și infraser.ro
Aeroporturi din București
Aeroportul Internaţional Henri Coandă
Aeroportul Internaţional Henri Coandă este cel mai mare aeroport din România şi unul dintre cele două aeroporturi importante din Bucureşti.
Situat pe Calea Bucureştilor 224E, în Otopeni, aeroportul se află în afara zonei urbane a Bucureştiului, în judeţul Ilfov, fiind legat de centrul orașului București printr-o linie de autobuz a Societatății de Transport București. Accesul în oraș de la aeroport se poate face și cu trenul.
Cunoscut până în anul 2004 sub denumirea de Aeroportul Internaţional Otopeni, după numele orașului în care se află, acesta a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Mai târziu, în locul vechii baze militare de la Otopeni a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3.500 de metri, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris.
Modernizările au continuat prin crearea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969.
În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3.500 de metri și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.
În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.
Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În prezent are un terminal cu două corpuri principale de clădiri, numite „terminale”, unul pentru plecări și altul pentru sosiri.
În martie 2011 numărul de porți de îmbarcare a ajuns la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.
Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa.
Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu
Cunoscut înainte ca Aeroportul Băneasa, acesta a fost inaugurat în anul 1920 şi este situat la şapte kilometri de Capitală. Până la înfiinţarea Aeroportului Internaţional Otopeni în 1970, acesta era principalul aeroport din capitala României.
Cu toate acestea, prima atestare documentară în presa vremii a Aeroportului Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu a avut loc la 7 iunie 1910, cand pe „câmpul de la Băneasa”, fostul hipodrom de la Băneasa după 1920, pionierul aviației românești, Aurel Vlaicu, a prezentat câteva evoluții ale avionului construit chiar de el, la mitingul aviatic organizat la acea vreme.
Însă, aeroportul Baneasa este considerat o unitate de aviație începând cu anul 1921, pe actuala poziție geografică.
Primele zboruri în zona Băneasa au fost efectuate în anul 1909, de către Louis Bleriot, de pe un hipodrom particular.
Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu a fost închis pentru companiile low-cost, pe 25 martie 2012, zborurile acestora fiind mutate la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Ani la rândul Aeroportul Băneasa a operat doar zboruri oficiale, business şi VIP.
În iunie 2023 însă, după o întrerupere care a durat 11 ani, Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB) a anunțat reluarea primelor curse comerciale pe Aeroportul Băneasa.
După o întrerupere care a durat mai mult de un deceniu, compania AeroItalia a fost prima care a lansat zboruri regulate București (Băneasa)-Roma (Fiumicino), același operator având și rute deschise de la Bacău la Roma.
Aeroportul din zona de nord a Capitalei a fost redeschis în august 2022, dar nu a operat și curse regulate așa cum promitea fosta conducere, ci doar curse charter, scrie ecomedia.ro.
În anul 2023, pe Aeroportul din Băneasa aveau loc doar câteva zboruri private, dar și chartere săptămânale spre Antalia, Tunisia și Hurghada.
Peste 66 de milioane de lei au investit autoritățile în modernizarea celui mai vechi aeroport de la noi, în speranța că vor atrage cât mai multe companii aeriene.
Potrivit datelor oficiale, Aeroportul din Băneasa are o capacitate de peste 350 de pasageri pe an. Pentru 2023, autoritățile estimeseră puțin peste 100.000.
Cum arată aeroportul de la Băneasa în 2024
România a intrat oficial în Spațiul Schengen aerian
Începând cu 31 martie 2024 nu se mai efectuează controale asupra persoanelor la frontierele aeriene interne ale UE dintre România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen.
Prima cursă integral operată fără control de frontieră din spaţiul Schengen a fost de la Viena, pe data de 1 aprilie 2024. Ironia a făcut ca peste 130 de pasageri ai cursei din capitala care a blocat aderarea completă a României să fie chiar primii beneficiari ai statutului de stat membru Air Schengen.
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu.
Potrivit unei informări a Ministerului Afacerilor Interne, din 31 martie, persoanele ce călătoresc cu avionul în statele membre Schengen nu vor mai trece prin controlul de frontieră.
Cu toate acestea, încă este nevoie ca pasagerii să aibă asupra lor un document de identitate, cum ar fi un paşaport sau un buletin.
Practic se scanează permisul de îmbarcare şi se trece prin controlul de securitate şi al bagajelor, fără a se mai controla documentele.
Cu toate acestea, poliţiştii vor putea efectua verificări de identitate pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor şi pentru prevenirea faptelor ilegale. Pentru deplasările în statele non-Schengen, condiţiile de călătorie rămân neschimbate.
Aderarea unei ţări la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, informează site-ul Poliţiei de frontieră.
Regulile noi sunt valabile pe toate cele 16 aeroporturi internaționale din România.
Oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au afirmat, la rândul lor, în 10 ianuarie 2024, că cele două aeroporturi care deservesc Capitala - respectiv Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu - sunt pregătite 100% pentru operarea pe fluxuri separate Schengen/non-Schengen.
