Destinația din România de o frumusețe rară. Golfurile și estuarele de aici încântă turiștii din toată lumea
Sunt multe locuri de o frumusețe spectaculoasă în România, dar puține se pot compara cu spectacolul natural oferit de Dunăre. De la intrarea în țară și până la vărsarea în Marea Neagră, fluviul oferă peisaje dramatice sau de un calm idilic.
Cazanele sunt o secțiune distinctă a defileului Dunării în timpul traversării Munților Carpați, având o lungime de aproximativ 9 km. Aici, Dunărea este înconjurată de pereți verticali și stâncoși, iar adâncimea poate atinge aproximativ 75 m.
Cazanele Mari, cu o lungime de aproximativ 4 km, sunt delimitate de masivele Ciucarul Mare, aflat pe teritoriul României, și Veliki Strbac, în Serbia. Cazanele Mici se întind pe o distanță de aproximativ 3 km și sunt situate între masivele Ciucarul Mic, din România, și Mali Strbac, din Serbia. Această zonă, împreună cu masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, face parte din Parcul Natural Porțile de Fier.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cazanele Dunării și Parcul Natural Porțile de Fier - obiective turistice
Cazanele Dunării, cunoscute și sub denumirea de Clisura Dunării, se întind de-a lungul fluviului la granița cu Serbia, în județul Mehedinți, și pot fi admirate în localitățile Eșelnița și Dubova.
Accesul către acest obiectiv turistic se realizează prin intermediul DN57, drum ce leagă municipiul Orșova de localitatea Moldova Nouă.
În acest loc, Dunărea își croiește drum printre Munții Banatului și masivele muntoase sârbești, formând un defileu spectaculos.
Cazanele Dunării se întind pe o distanță de aproximativ nouă kilometri, iar în această porțiune fluviul se îngustează considerabil, ajungând până la doar 230 de metri, ceea ce face dificilă navigația. Dar peisajul din această zonă este uluitor, cu stânci impunătoare ce înconjoară apele tulburi ale Dunării.
Printre atracțiile naturale din zonă se numără pâraiele care coboară din munți și se varsă în Dunăre, formând golfuri și estuare.
Unul dintre cele mai spectaculoase este Golful Mraconia, unde se găsește impresionanta statuie a lui Decebal, sculptată în stâncă. Această reprezentare este cea mai mare sculptură în piatră dintr-un versant muntos din Europa, cu dimensiuni de peste 55 de metri în înălțime și 25 de metri în lățime.
Pe lângă plimbările cu barca prin golfurile și estuarele formate de Dunăre, turiștii pot explora și alte atracții, precum Tabula Traiana, o placă de marmură care datează din perioada primului război dacic. În plus, zona oferă și alte obiective turistice, precum Grota Veteranilor și Peștera Ponicova, care oferă experiențe spectaculoase în natură.
Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier.
Mănăstirea Mraconia se află în vecinătatea statuii lui Decebal și a fost construită pe locul unui vechi punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre. Legenda spune că, din cauza îngustării defileului în unele zone, trecerea simultană a două vase nu era posibilă.
Peștera Ponicova, cea mai mare peșteră din întregul Defileu al Dunării, este alcătuită dintr-o serie de galerii comunicante, având o lungime totală de 1660 de metri. Poate fi explorată atât de pe uscat, cât și cu barca pe Dunăre, însă accesul este restricționat pe o distanță de 15 metri în cea de-a doua variantă.
Peștera Veterani, amplasată în Masivul Ciucaru Mare din Cazanele Mari, poate fi vizitată doar de pe apă. Legenda spune că dacii au folosit peștera pentru ritualuri sacre în cinstea zeului Zamolxe, iar în secolul al XVII-lea, generalul italian Veterani a refortificat-o. Numele peșterii derivă de la numele acestui general.
Stânca Babacaia, situată în dreptul localității Coronini, marchează începutul Clisurii Dunării. Legenda povestește despre o infidelitate tragică, în care un turc gelos și-a legat soția pe această stâncă pentru a-și pedepsi infidelitatea. Numele stâncii provine din cuvântul "Babakai", care înseamnă "căiește-te", presupusul îndemn al turcului către soția sa.
Insula Ostrov, situată în mijlocul Dunării, aproape de localitatea Moldova Veche, este un sanctuar pentru păsări și cai sălbatici. Accesul pe insulă se face cu barca din Moldova Veche, iar pe insulă se pot observa cai sălbatici care trăiesc în libertate, descendenți ai celor aduși pe insulă de sârbi până în anul 1989.
Tot aici poți vedea Mănăstirea Mraconia, care se află în vecinătatea statuii lui Decebal și a fost construită pe locul unui vechi punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre. Legenda spune că, din cauza îngustării defileului în unele zone, trecerea simultană a două vase nu era posibilă.
Peștera Ponicova, cea mai mare peșteră din întregul Defileu al Dunării, este alcătuită dintr-o serie de galerii comunicante, având o lungime totală de 1660 de metri. Poate fi explorată atât de pe uscat, cât și cu barca pe Dunăre, însă accesul este restricționat pe o distanță de 15 metri în cea de-a doua variantă.
Peștera Veterani, amplasată în Masivul Ciucaru Mare din Cazanele Mari, poate fi vizitată doar de pe apă. Legenda spune că daci au folosit peștera pentru ritualuri sacre în cinstea zeului Zamolxe, iar în secolul al XVII-lea, generalul italian Veterani a refortificat-o. Numele peșterii derivă de la numele acestui general.
Stânca Babacaia, situată în dreptul localității Coronini, marchează începutul Clisurii Dunării. Legenda povestește despre o infidelitate tragică, în care un turc gelos și-a legat soția pe această stâncă pentru a-și pedepsi infidelitatea. Numele stâncii provine din cuvântul "Babakai", care înseamnă "căiește-te", presupusul îndemn al turcului către soția sa.
Insula Ostrov, situată în mijlocul Dunării, aproape de localitatea Moldova Veche, este un sanctuar pentru păsări și cai sălbatici. Accesul pe insulă se face cu barca din Moldova Veche, iar pe insulă se pot observa cai sălbatici care trăiesc în libertate, descendenți ai celor aduși pe insulă de sârbi până în anul 1989.
Parcul Național Porțile de Fier, unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România, se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665 hectare în județele Caraș-Severin și Mehedinți. Acesta include 18 rezervații și se bucură de o diversitate peisagistică și faunistică remarcabilă.
Parcul Național Porțile de Fier - o zonă spectaculoasă din România
Parcul Natural Porțile de Fier se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665,8 hectare, fiind clasat drept al doilea cel mai mare parc natural din România. Acesta include în componența sa 18 rezervații și este dominat de formațiuni muntoase, în special prelungirile sudice ale Munților Banatului, precum Muntii Locvei și Muntii Almajului, Muntii Mehedinți și o parte din Podișul Mehedinți.
În această arie protejată trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă. De exemplu, laleaua cazanelor este endemică și crește pe abrupturile din zona Ciucaru Mare a Cazanelor Dunării, fiind strict protejată de lege.
Printre alte specii strict protejate se numără broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, lupul, gusterul, ghimpele, clopoțeii Cazanelor, Daphne laureola și Taxus baccata.
Accesul în Parcul Natural Porțile de Fier este permis numai cu acordul Administratiei Parcului și însoțiți de un ranger al parcului. Scopul ariei protejate este de a valorifica frumusețea peisajelor și diversitatea biologică în timp ce se păstrează tradițiile locale și se promovează o dezvoltare economică durabilă, în armonie cu natura.
Construcțiile hidroenergetice din zonă, care deservesc centralele de la Porțile de Fier I și II, au condus la creșterea nivelului Dunării cu aproximativ 30 de metri în această zonă, inundând gurile de vărsare ale afluenților și transformându-le în golfuri.
Principala unitate acvatică din zonă este lacul de acumulare, cu o suprafață de 700 de kilometri pătrați și un volum de circa 12 kilometri cubi.
Clima în zonă este temperată, cu influențe submediteraneene, ceea ce face iernile mai blânde și mai umede, iar verile mai aride.
Biodiversitatea în Defileul Dunării este remarcabilă, cuprinzând peste 4 mii de specii vegetale, 1.700 dintre acestea fiind plante superioare, 549 specii de alge și 375 de specii de licheni.
Fauna este caracterizată de elemente central-europene, cu influențe eurasiatice și mediteraneene, includând specii rare precum șopârla de munte și potârnichea de stâncă.
Dacă ajungi aici, există o listă destul de lungă cu reguli de vizitare pe care trebuie să o respecți, astfel încât animalele și speciile protejate de plante să nu fie deranjate de prezența turiștilor.
