Breaza – orașul aflat în apropierea Bucureștiului, perfect pentru o escapadă în natură. Ce să vizitezi în zonă
Breaza este un oraș în județul Prahova, cunoscut ca destinație ideală pentru o escapadă de weekend, mai ales că se află în apropiere de București.
Situat la poalele Munților Bucegi și la doar câțiva kilometri de stațiunile montane de pe Valea Prahovei, Breaza este locul perfect pentru o vacanță cu familia, în cuplu sau o ieșire la aer curat cu prietenii.
Iată tot ce trebuie să știi despre acest oraș.
Cum ajungi în Breaza
Breaza se află pe DN1 București–Brașov și este ușor accesibilă ruta București–Comarnic. Din DN1 există două intrări rutiere în oraș: una dinspre Brașov, la nord, și una dinspre București, la sud. Ambele trec peste râul Prahova și peste calea ferată. Drumul principal al localității traversează aproximativ 11 km și leagă zonele Podu Vadului, Breaza de Jos, Breaza de Sus și Gura Beliei.
Distanțele rutiere până la Breaza sunt:
• București – Breaza: 100 km
• Brașov – Breaza: 67 km
• Ploiești – Breaza: 42 km
• Câmpina – Breaza: 10 km
• Sinaia – Breaza: 20 km
Breaza are și o haltă de călători pe magistrala feroviară 300 București–Brașov, unde opresc trenuri regionale care circulă între cele două orașe.
Istoricul orașului Breaza
Primele date certe despre Breaza apar la începutul secolului al XVI-lea. În 1503, registrele brașovene menționează un negustor numit Neagoe din Breaza, considerat același cu cel amintit într-un hrisov din 1510, prin care Vlad cel Tânăr dăruia satul Breaza familiei acestuia.
În secolele XVI–XVII, moșia Breaza a trecut prin mâinile mai multor familii boierești: Drăghici, Udriște, Filipești, apoi Mărgineni și Cantacuzino. Gheorghe și Toma Cantacuzino au ridicat conace în Breaza de Sus și Breaza de Jos, dar au fost deposedați de ele în 1711. Ulterior, Nicolae Mavrocordat a oferit moșia logofătului Iordache Crețulescu.
În secolul al XVIII-lea, proprietarii s-au schimbat din nou. O parte a moșiei a fost cumpărată de Mănăstirea Mărgineni, iar către finalul secolului, domnitorul Constantin Hangerliu a preluat moșia, anulând drepturile localnicilor.
După 1799, Breaza a trecut prin mâinile familiilor Salgiu, Ghica și, în 1836, Scarlat Grigore Ghica, fiind apoi stăpânită de Zoe Bibescu Brâncoveanu. La moartea ei (1892), moșia a ajuns la Eliza Filipescu și Grigore Basarab-Brâncoveanu, iar acesta a remodelat palatul de lângă actuala Primărie, conform primariabreaza.
După 1900, perioada marilor moșieri s-a încheiat. Reforma agrară din 1921, promisă de regele Ferdinand, a schimbat structura socială a zonei, prin împroprietărirea localnicilor. Prima jumătate a secolului XX a adus dezvoltare culturală prin proiectele generalului Ion Manolescu: Casele Naționale „România Mare”, școli de meserii, ateliere și modernizarea străzii devenite Bulevardul Eroilor. Tot el a contribuit la ridicarea monumentelor eroilor din localitate.
După al Doilea Război Mondial, Breaza a trecut prin transformări importante: înființarea Cooperativei „Arta Casnică” (1948), mutarea Liceului Militar de la Predeal (1949), deschiderea Liceului Aurel Vlaicu (1950), a Școlii de meserii UCECOM (1960) și a Fabricii Mecanice de Precizie, Hidrojet S.A. (1974). Localitatea a devenit oraș în 1956.
Obiective turistice în Breaza
În funcție de cât timp petreci în Breaza, există câteva obiective turistice pe care le poți vizita. Iată câteva dintre ele.
Crucea de pe dealul Gurga este unul dintre reperele zonei, ridicată în 1929 la 743 m altitudine, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Drumul spre vârf trece printr-un relief cu trovanți, formațiuni geologice din gresie care apar pe pante unde există nisip și ape bogate în carbonați. Zona poate fi parcursă pe jos, cu bicicleta sau cu mașină de teren.
Parcul Bibescu-Brâncoveanu păstrează o parte din vechiul domeniu al familiei Bibescu-Brâncoveanu, amenajat în secolul al XIX-lea ca parc în stil englezesc. Din suprafața inițială au rămas aproximativ trei hectare, donate orașului. Aici se găsesc arbori seculari și specii rare, iar accesul se face pe sub Poarta Brâncoveanu, o construcție veche de peste un secol, restaurată în 2014.
Poarta Brâncoveanu este un simbol local și marchează accesul în Parcul Brâncoveanu. A fost ridicată la intrarea pe vechiul domeniu al familiei Bibescu-Brâncoveanu și este reprezentată pe stema orașului.
Poiana Mare a Lazului este o zonă montană situată la nord de Breaza de Sus. Accesul se face prin pădure, iar traseul continuă către liziera de pini de la Pietriș, plantată în secolul al XIX-lea. Pe drum se trece și pe sub Poarta de la Breaza, realizată din stejar stratificat și amplasată într-un punct de belvedere.
Casa cu prăvălie Bondoc, datată la sfârșitul secolului al XIX-lea, este o clădire tradițională de comerț rural. Se află pe strada Republicii 72 și păstrează arhitectura specifică zonei colinare, cu balcon deschis și elemente din lemn traforat.
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Vadului are primele atestări în 1510, conform unei inscripții slavone descoperite în altar. Un clopot din 1810 confirmă continuitatea lăcașului de cult în această zonă a Brezei. Este un loc important de vizitat, mai ales pentru credincioși.
Ce poți să faci în Breaza
Breaza are o mulțime de opțiuni pentru activități în aer liber. Pădurile și dealurile din zonă au trasee potrivite pentru drumeții și ciclism, iar ruta spre Vârful Gurga este una dintre cele mai frecventate. Acolo poți vedea panorama Văii Prahovei și te poți bucura de aer curat și liniște.
Dacă vrei ceva mai calm, găsești Clubul de Golf Lac de Verde, un loc faimos pentru a juca golf și pentru relaxare. De asemenea, în oraș există și spa-uri care oferă tratamente și masaje.
Breaza are și facilități pentru copii. Parcurile și locurile de joacă sunt îngrijite, iar multe hoteluri și pensiuni au spații special amenajate pentru cei mici.
.webp)
