Dezastru provocat de electrocutarea peștilor. ”S-a distrus o țară, d'apăi o baltă”

Cele mai grave sunt, de departe, braconajul şi evaziunea fiscală! Cel mai dezastruos procedeu este prinderea peştelui prin electrocutare: puietul este distrus şi peştii mari care au şansa de a supravieţui şi de a scăpa de plase devin infertili.

De braconaj, în Delta Dunării, se vorbeşte de trei decenii. Autorităţile par incapabile să îi pună capăt. Oamenii locului povestesc despre reţele de braconieri care ar fi protejate tocmai de cei care ar trebui să le oprească.

„Din pescărie nu se mai trăieşte, ştii cine mai trăieşte de la pescărie în ziua de azi? Braconierii. Alaltăieri am aruncat 15 setci şi am prins 17 caraşi. Ei îl adună, bagă curentul în el, iau tot peştele, l-au luat şi au plecat”, spune un pescar. 

„Se braconează cu curent non-stop, dar îi păzesc tot controalele”, spune Grigore Ştefan, Asociaţia de Pescari din Murighiol.

Citește și

Prăbușirea industriei piscicole. Pescarii pleacă la salarii de zeci de ori mai mari afară

Cum acționează braconierii

Sunt bine organizaţi, au surse peste tot, se anunţă între ei şi nu le pasă de ceea ce lasă în urmă. Instituţii de control există. Una dintre ele este chiar Administraţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării.

„Braconierii lucrează foarte mult noaptea, noi avem limitată posibilitatea de a interveni noaptea, noi avem aici funcţionari publici, ei în mod normal nu ar trebui să lucreze noaptea”, spune Mălin Muletescu, guvernatorul Deltei Dunării.

Statisticile din 2015, ne spun că doar 3100 de tone de peşte, plecat din Deltă, au fost capturate legal, în timp ce alte 1800 de tone au fost prinse "la negru". Adică 60 la sută din tot ce s-a pescuit.

„Eu când pescuiam la scrumbie la vale când urcăm cineva dădea cu curent. Mai sus, m-am întâlnit cu organele de control. Şi zic domnule pe mine mă controlezi, dar aia dau cu curent. Aia nu e treaba ta!”, mai spune Grigore Ştefan.

Grigore Ştefan reprezintă Asociaţia de Pescari din Murighiol. 45 de localnici îşi aduc capturile la el la cherhana, acel punct de colectare a peştelui din fiecare localitate a deltei.

„Majoritatea din peştele din braconaj se dă la pensiuni! Cel puţin 50-60! Pescarul îl vinde direct cu 20 de lei fără acte. Noi, cherhanalele, lui îi plătim 15 lei, peştele bun”, spune Grigore Ştefan.

Cum s-ar putea evita această formă de evaziune

Această formă de evaziune fiscală s-ar reduce dacă pescarului i s-ar permite să şi vândă peştele direct, către cei interesaţi. Aşa cum se întâmplă în orice altă ţară a Uniunii Europene.

La noi însă, peştele este trecut prin cherhanale. Pescarul primeşte acolo pentru un kilogram de ştiuca 8-10 lei, pentru caras de la 2 la 5 lei, iar pentru crap 12 lei.

În magazine, peştele se vinde cu cel puţin 30 la sută mai mult.
Malin Musetescu este guvernatorul Deltei, din 2017.

Recunoaşte că legea e absurdă, dar nu a făcut nimic să o schimbe.

„Acea cherhana încet, încet a impus nişte reguli, a avut influenţa şi în elaborarea unor legi ale pisciculturii”, spune Mălin Muștescu guvernatorul Deltei Dunării.

Oamenii Deltei se luptă cu birocrația

Între timp, pescarul cinstit trebuie să se descurce cu birocraţia şi controalele.

Oamenii Deltei trebuie să lupte şi cu peştele din import. 90 din ceea ce mâncăm, vine din alte ţări. Trist este că am devenit coşul de gunoi al străinilor, care vor să scape de speciile pe care ei nu le mai mănâncă.

Grecii, de exemplu, nu se înghesuie să cumpere crap sau caras. Cele două specii sunt aduse la bursele de peşte special pentru romani. Aşa cum se întâmplă la Nea Michaniona, un mic sat aflat pe malul Mării Egee, unde au loc cele mai mari tranzacţii din Grecia.

Acțiunea din Deltă a Vioricăi Dăncilă 

Bursa de pește avem şi noi, la Tulcea. Investiţia, de aproape şase milioane de euro, bani europeni, a stat ani de zile nefolosită. Şi cum riscăm să dăm înapoi banii Uniunii Europene autorităţile au inaugurat-o la începutul lunii aprilie. Însuşi premierul Viorica Dăncilă a tăiat panglica. Pește a fost în bursă doar pentru câteva ore. Acum, unitatea nu funcţionează.

„Am locuit în Deltă şi iubesc Delta. Ştiu problemele cu care se confruntă oamenii Deltei. Iar problemele dumneavoastră sunt problemele primarilor, sunt problemele preşedintelui consiliului judeţean, sunt problemele Ministerului Agriculturii şi în aceeaşi măsură sunt problemele primului ministru”, a spus Viorica Dăncilă. 

Apele Deltei trebuie urgent curăţate. Unele canale s-au închis din cauza aluviunilor şi nu mai permit Dunării să ajungă în Marea Neagră. Dar nici peştelui să migreze. Iar pe fundul alcului s-au depus resturi vegetale, mal şi mizerie.

„Soluția” guvernatorului Deltei

În stilul nostru românesc, guvernatorul Deltei, Mălin Mușetescu, a găsit soluţia: a înfiinţat un nou departament de patru oameni. Nu are nici buget, nici utilaje.

Reporter: De ce nu s-a făcut până acum o astfel de achiziţie?

Malin Musetescu: E o întrebare perpetuă, nu ştiu să vă spun de ce nu s-a făcut.

Nici pentru repopularea Deltei, rezervaţia nu are soluţie. Delta, secătuită de capturi, are nevoie de puiet. Din păcate, ferme piscicole nu prea mai sunt. Au fost transformate în câmpuri agricole. Sau în cluburi de pescuit sportiv cu circuit închis.

Vorbim de aproape 35 de mii de hectare de amenajări piscicole pe care Consiliul Judeţean Tulcea le-a concesionat unor oameni de afaceri, fără să îi oblige să dea peşte pe piaţă sau să producă puiet. De altfel, de-a lungul timpului, pe resursele Deltei au fost puse presiuni uriaşe. Ani de zile, au fost stăpâni peste ape, Sorin Ovidiu Vantu, Alexandru Bittner şi Robert Răduță.

„S-a distrus o ţară întreagă d'apăi o baltă… Mie îmi pare rău că mama natură a creat-o. Noi nu suntem în stare să o păstrăm generaţie de generaţie. Nu o să mai fie o să vezi o fotografie de o sută de ani şi o să zici asta e Delta noastră şi noi ne luptăm la Bruxelles cu cormoranii…cui să îi spui?”, spune un pescar. 

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu