În "paradisul României", oamenii nu au şcoli, medici sau apă de băut. "Parcă e un blestem"
Vineri seară, într-un nou episod al campaniei „Săraca Deltă bogată", aflaţi că deşi este cea mai mare din Europa, şi nu în ultimul rând, patrimoniu UNESCO, Delta Dunării atrage de cinci ori mai puţini turişti decât ar fi normal.
Explicaţiile nu ne fac cinste. Cei 10.000 de locuitori din zonă supravieţuiesc rupţi de normalitate. Apa potabilă este un lux, copiii nu au acces la educaţie, iar bătrânii la doctor.
România este ţara europeană cu cea mai mare Delta naturală. Avem 580.000 de hectare de paradis, care se întind între Dunăre şi mare. Un ţinut declarat patrimoniu Unesco încă din 1991. Printre aceste peisaje de vis, descoperim însă o lume pe care toate guvernele României au condamnat-o la izolare.
Înconjuraţi de ape, localnicii supravieţuiesc fără drumuri, reţele de canalizare sau apă potabilă, fără medici şi fără şcoli. Nu au unde să muncească,
În 10 ani, numărul locuitorilor Deltei a scăzut de la 14.000 la 10.000. În urma lor, casele se prăbuşesc, iar bătrânii se sting singuri, fără niciun ajutor.
Camelia Donțu: „Astfel de case părăsite vezi mai peste tot în Delta Dunării. Străinii le-ar fi recondiţionat şi le-ar fi introdus în circuitul turistic. Noi, le lăsăm să moară sau le transformăm în adăposturi pentru animale."
În Letea nu sunt mai mult de patru sute de oameni, iar în Sfistosfca au mai rămas 30 de bătrâni.
„Erau 876 de suflete era Sfistofca cea mai populată. Sunt preşedinta comunităţii ruşilor lipoveni. Am avut şi corul, dar nu mai sunt, bătrânii au murit, tinerii au plecat în Ungaria, Franţa, Belgia."
Reporter: „Dacă aveţi vreo urgenţă medicală?”
Bătrână: „E greu cu asta, dar ce să facem cu Dunărea asta? Mai murim şi pe acasă…..”
5 doctori la 10.000 de oameni
La 10.000 de oameni, câţi trăiesc în Deltă, există 5 doctori şi 4 farmacii. Pentru intervenţiile pe apă, serviciul de ambulanţă Tulcea are doar 5 nave de urgenţă. Acolo unde statul nu a fost în stare să investească au apărut ambulantele private. Pentru o cursă Sulina - Tulcea, Casa de Asigurări decontează 8.000 de lei. Pentru urgenţele majore se trimite, de la Tulcea un elicopter medical al Unităţii Speciale de Aviaţie din Tulcea.”
Localnicii se descurcă cum pot. Cresc vaci pentru subvenţiile de la bugetul de stat, pentru mulţi singura sursă de trăi. Anul trecut, au primit câte 360 de lei pentru fiecare animal. Nu îşi bat capul să le mulgă pentru lapte sau să le crească pentru carne. Nu au unde să le sacrifice. În Europa, există abatoare mobile încă din anii ' 50.
La noi, anul trecut a fost respinsă de Senat iniţiativa legislativă care ar fi permis înfiinţarea unor astfel de unităţi în zonele izolate. În Deltă există aproximativ 20.000 de vaci. Localnicii le lasă libere primăvara prin rezervaţie şi le aduna tocmai iarna.
Reporter: „De ce le treceţi pe partea cealaltă?”
Localnic: „Că acolo avem islaz!”
Reporter: „Aici nu aveţi?”
Localnic: „Avem, dar sunt multe. Sunt prea aglomerate.”
Reporter: „Acum le treceţi şi când le aduceţi înapoi?”
Localnic: „În noiembrie, decembrie. Când dă frigul, le ducem acasă şi le dăm mâncare.”
Reporter: „Şi până atunci le lăsaţi acolo?”
Localnic: „Da.”
Reporter: „Și acolo are cine să le păzească?”
Localnic: „Nu le păzeşte nimeni. Ne mai ducem la ele 13:08 asta e venitul nostru! Că peste nu-I, aia nu-i…"
40 la sută dintre gospodăriile Deltei nu au apă curentă. Multe fântâni sunt infestate cu nitriţi şi nitraţi, iar canalizarea este aproape inexistentă. Investiţii au fost făcute, dar numai în bătaie de joc.
Anul trecut, într-o atmosferă festivistă, Ministerul Apelor şi Pădurilor a inaugurat 7 staţii de alimentare care ar fi trebuit să asigure apă potabilă pentru 2100 de locuitori. Proiectul a durat mai bine de 10 ani şi a costat șase milioane de euro, bani de la bugetul de stat.
Camelia Donțu: „În iunie 2018, Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneș, inaugura cu mare fast staţia de tratare a apei de la Periprava care ar fi trebuit să asigure apă potabilă pentru 300 de familii. Mândru de program, ministrul Deneș dedică acest program centenarului. Acum, staţia stă cu lacătul pe uşă."
„Nu ştiu de ce, parcă e un blestem pe poporul ăsta. Ne batem joc unii de alţii. Trimitem când pe unul, când pe altul, să ne facă el lucrurile. Dacă tot ai venit, fă ceva cu simţ de răspundere. Trebuie să laşi ceva acolo. De unde aşa în batjocură aici. A pus acolo, a căzut, lasa că merge şi aşa.”
La Gorgova curge apa la robinete, dar nu este potabilă pentru că instalaţiile de filtrare nu funcţionează. Staţia aflată la marginea satului este imaginea nepăsării autorităţilor.
Angajat al stației de epurare: „Uite, acoperiş nu mai e demult. Plouă, acolo plouă în cap. Plouă pe agregate. Am tot zis: veniţi faceţi, hai mai rezistaţi. Aşa arată staţia noastră, dacă veneaţi când plouă, uitaţi s-au înverzit. Aici sunt butoaiele în care ar fi trebuit să fie substanţa. Iar instalaţia, dacă a plouat... uitaţi că i-am pus un paravan, că a plouat şi a luat foc instalaţia. Au luat foc releele, nu mai funcţionează. Nu sunt bani la buget. Să vă fac o pornire: totul e manual, ar fi trebuit să fie automat. Încarcă în bazinul ăsta de aici, îl baga în filtru şi de aici în castel.”
Reporter: „De ce dă pe afară?”
Angajat: „Că e castelul prea plin. Ar fi trebuit să meargă instalaţia de oprire a apei, că eu nu ştiu când încarcă. Când pe-afară e plin.”
La Caraorman, la fel. Staţia a fost închisă la câteva zile după inaugurare.
Localnic: „Asta este una dintre cişmele. Da, mai este una mai încolo, mai încolo pe partea ailaltă.”
Reporter: „Funcţionează?”
Localnic: „Nu. Dacă staţia nu merge, cum să vină apa, cine o împinge.”
Reporter: „Dar a funcţionat vreodată?”
Localnic: „Jumătate de oră pentru probe când a făcut apa ieşea, iar au săpat. Se face, dar când nu se ştie. Au fost vreo 15 inşi cu caiet, au notat şi aşa a rămas.”
Acum statul da instalaţiile furnizorului regional de apă şi canalizare din Tulcea, care vrea să le modernizeze cu fonduri europene. În asemenea condiţii, localnicii îşi caută viitorul în alte părţi. Şcolile se închid una după alta din lipsă de copii. Iar în cele rămase, 40 la sută dintre profesori nu sunt calificaţi.
La Periprava, ultimul sat de pe braţul Chilia, mai sunt 6 copii în clasele 1 - 4 şi alţi 6 la grădiniţă. Cursurile se ţin într-o clădire care pare abandonată, fără gard, cu geamuri sparte şi pereţi care au început să se prăbuşească. Învăţătorul e aici de-o viaţă, de la înfiinţarea şcolii în 1964.
„Picură apă pe tablou, cade tencuiala. Poate lua foc oricând. Referat peste referat, rezolvare zero. Nu au bani. În spate a căzut jumătate de apă rezolvare nimic. Avem apă curentă, acolo este cişmea. Putea să racordeze şcoala să avem apă curentă. Puteam... Autorizaţie de funcţionare nu se vrea.”
Ghiocel Pindic este primarul locului din 2016.
Reporter: „De când aţi venit dvs. primar, ce lucrări de infrastructură aţi făcut?”
Ghiocel Pindic: „Nimic."
Nu are bani la bugetul local pentru reparaţiile şcolii, dar nici nu a depus vreun proiect de finanţare.
Reporter: „La Ministerul Educaţiei Naţionale, la Ministerul Dezvoltării aţi depus?”
Ghiocel Pindic, primarul comunei CA Rosetti: „Nu.”
Reporter: „De ce nu?”
Ghiocel Pindic, primarul comunei CA Rosetti: „Anul trecut am depus 10 proiecte şi sunt comune care au 4-5 în birou, eu sunt singur. Cu cine să lucrez?”
Reporter: „Câţi angajaţi aveţi în primărie?”
Ghiocel Pindic, primarul comunei CA Rosetti: „11.”
De ce vin puțini turiști în Deltă
Turismul este singurul care mai mişcă lucrurile în zonă, dar nu suficient. La noi, ajung anual doar 200.000 de turişti, în timp ce alte delte europene mai mici, precum del Po din Italia sau Camargue din Franţa, atrag în fiecare an câte un milion de vizitatori. Delta are nevoie de investiţii masive în infrastructură, de o strategie în turism şi de un pescuit responsabil.
Bani există de la Uniunea Europeană, un miliard de euro. Rămâne de văzut dacă ştim să-i cheltuim.
Pe de altă parte, o expertiză a Băncii Mondiale arăta că Delta Dunării nu poate supravieţui fără subvenţii din partea Guvernului. Ce şanse au pescarii să fie ajutaţi de politicienti, aflăm de la premierul Viorica Dancilă, aflată într-o vizită de lucru la Tulcea.
Viorica Dancilă: „Am vorbit astăzi, am notat toate problemele şi cred că nu au fost ridicate toate aspectele benefice pentru pescari. Am zis că o să facem un grup de lucru. Eu cred trebuie un efort. Cred că e un efort comun, dacă vrem să facem ceva pentru oameni. Dacă luăm toate aceste lucruri numai din prispa politicului şi a campaniei electorale, nu cred că nu este un lucru bun.”
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
