Delta, uitată de autorităţi. Gunoiul îl iau şacalii, şalupele se folosesc la cărat voturi

2020 este termenul limită de accesare, iar 2023 - de cheltuire. Până în prezent însă, doar 40 la sută din fonduri, au fost contractate. Iar cea mai mare bătălie s-a dat pe banii pentru construcţia şi modernizarea de pensiuni. Urmăriţi un nou material din Campania "Săracă Delta bogată".

Încă din 2014, Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziţie un miliard de euro ca să salvăm Delta Dunării şi să îmbunătăţim viaţa oamenilor. Ne-a dat bani pentru investiţii în infrastructura şi utilităţi publice, pentru dezvoltarea turismului, pentru reconstrucţia ecologică şi pentru combaterea braconajului. Ne-a cerut în schimb o strategie de dezvoltare durabilă a zonei. Doi ani i-a luat guvernului să o elaboreze şi să o aprobe, timp în care banii au stat nefolosiţi. Abia în 2017, s-a deschis finanţarea.

Oamenii din Deltă sunt blocaţi de birocraţie

Cei mai mulţi bani - 340 de milioane euro - au fost alocaţi podului suspendat peste Dunăre, de la Brăila, promis în toate campaniile electorale din '90 încoace. Este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră a României, de după '89 şi al treilea ca mărime în Europa. Lucrările au început în decembrie, anul trecut.

În timp ce guvernanţii se ocupă de proiecte măreţe, localnicii se chinuie, singuri, prin hăţişul birocratic al obţinerii fondurilor europene. Multe avize, proceduri greoaie, puţin personal, peste 1600 de proiecte depuse doar pentru Delta Dunării. Ca să vă faceri o idee, numai pentru construcţia şi modernizarea de pensiuni, cererea a fost de trei ori mai mare decât suma alocată de 15 milioane de euro.

Florentinei Hancerenco s-a aprobat proiectul, cu 90 la sută finanţare europeană, dar banii nu i-a primit nici până acum. Vrea să construiască o pensiune în Letea - satul în care ajung vara sute de turişti dar unde nu există decât o singură unitate de cazare.

„În 2017, am semnat contractul de finanţare şi de atunci suntem în hârtii, la stadiul de hârtii. Încă la stadiul de hârtii. Nici nu ştii prea bine unde să te adresezi şi nici nu are cine să te îndrume concret."

O altă familie din Letea a obţinut 30 de mii de euro pentru două trăsuri, trase de cai, cu care să îi plimbe pe turişti. Au nevoie de diplomă de ghid ecvestru, curs care la noi nu se organizează. Dacă nu-şi rezolvă problema risca să dea banii înapoi. Autorităţile nu au găsit încă o soluţie.

La Murighiol, Mariana Sapera a obţinut 2 sute de mii de euro pentru a-şi extinde pensiunea construită tot cu fonduri europene. Aşteptarea nu a fost uşoară. „În 2017 am depus dosarul, în 2018 s-a aprobat şi anul acesta să dăm ordin de începere a lucrărilor”.

Cea mai mică absorbţie o au însă fondurile pentru pescuit pentru că sunt condiţii greu de îndeplinit pentru pescari. Ar trebui să aibă ape în concesiune şi bani pentru consultanţă.

Pentru comunele din Delta, fondurile europene sunt singura şansă să-şi facă drumuri sau să-şi repare şcoli. Fiind zone izolate, taxele şi impozitele sunt la jumătate faţă de restul ţării. Aşadar bani puţini la bugetul local iar de la bugetul de stat nu primesc mai nimic. Şi aşa se face ca proiectele publice depuse sunt mai puţine decât cele private. Comunităţile se lupta cu lipsa de personal şi cu reguli absurde. Pentru anumite finanţări, de exemplu, trebuie să aibă cel puţin 2 mii de locuitori sau să fie legate de o şosea naţională.

Delta nu are salubrizare, aşa că gunoiul ajunge la şacali

Ilie Petre conduce la Tulcea mecanismul de investiţii teritoriale integrate, care se ocupă cu gestionarea banilor europeni pentru Deltă. Spune că numai Guvernul ar putea simplifica procedurile.

Ilie Petre este de altfel cel care a gestionat proiectul european de 20 de milioane de euro care ar fi trebuit să rezolve problema gunoiului menajer în condiţiile în care în Delta nu există sistem de salubrizare. Pe hârtie, apare ca finalizat la sfârşitul lui 2017. În teren, nu este funcţional.

În cadrul proiectului care ar fi trebuit să rezolve problema deşeurilor menajere din Delta Dunării au fost construite 10 dane de acostare. Deocamdată, toate cele 10 dane pot fi trecute la capitolul investiţii inutile. De aici, deşeurile ar fi trebuit încărcate pe nave şi duse la groapa de gunoi de la Mihai Bravu. Doi ani, proiectul a fost blocat de contestaţii. Abia acum se organizează licitaţia pentru firmă care va colecta deşeurile.

„Dacă merge totul ca la carte, asta ar însemna că în maxim 4 luni de zile de la acest moment să avem sistemul operaţional”, spune Ilie Petre.

Între timp, mizeria sufoca Delta. Localnicii încă îşi ard gunoaiele sau le îngroapă prin curţi. Unele primarii îşi cara deşeurile, pe apă, la groapa de gunoi de la Tulcea, fiecare cum şi când poate. Cu contract, sau fără. Mai peste tot s-au amenajat astfel de ţarcuri deschise. Ion Cruceanu este din Constanţa şi tocmai a cumpărat o veche casă lipovenească, la Periprava. Gunoiul se strânge chiar lângă locuinţa lui.

Ion Morceanu: „A fost adunat acum trei săptămâni. Rămâne aici, nu îl ia nimeni de aici. Îl ia vântul, noi îl adunăm primăria. A avut o acţiune aici, l-a lăsat seara. Vin şacalii, vin vacile le trag peste tot."

Şalupă din fonduri UE, folosită la cărat voturi

Ghiocel Pindic este primarul locului. Păstoreşte 800 de locuitori şi cinci sate, printre care şi Letea. Recunoaşte că nu are contract pentru transportul gunoaielor. Nici taxa de habitat. Cu cei de la ajutor social, aduna din ţarcuri doar ambalajele din plastic şi le depozitează în spatele primăriei. Spune că restul gunoialelor le lasă, până va găsi o soluţie. Până anul trecut în vară le ducea la Tulcea.

În timp ce primarul se plânge că nu are cu ce să transporte deşeurile, în curtea viceprimarului se odihneşte o şalupă rapidă. A fost luată cu 50 de mii de euro, din fonduri europene, pentru comună. A făcut-o fostul edil. Din 2015 şi până acum a fost folosită o singură dată, la alegeri, să care voturile.

În faţa unor astfel de exemple de gestionare a banilor europeni, ne întrebam firesc ce şanse există ca miliardul de euro pus la dispoziţia Deltei de Uniunea Europeană să fie folosit cum trebuie pentru salvarea acestei zone. Până acum, doar 40 la sută din fonduri au fost contractate iar cele mai multe proiecte nu au fost încă începute. Banii trebuie accesaţi până la anul şi cheltuiţi până în 2023.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro

De la „strivit” mingi de tenis la scris cărți, afaceri și modeling: Ana Bogdan și-a găsit ocupație după retragere