Pe lângă impactul asupra calității vieții, acestea sunt asociate cu dificultăți de concentrare, probleme de atenție, modificări ale dispoziției și scăderea performanței în activitățile cotidiene. Mecanismele prin care aceste afecțiuni influențează funcționarea creierului nu sunt însă pe deplin înțelese, potrivit News.ro.
O amplă analiză a studiilor de imagistică cerebrală sugerează că diferite tulburări de somn sunt asociate atât cu modificări comune, cât și cu modificări specifice ale structurii unor regiuni implicate în atenție, luarea deciziilor și controlul emoțiilor. Autorii subliniază însă că studiul nu poate stabili dacă aceste modificări reprezintă cauza tulburărilor de somn sau apar ca o consecință a acestora.
Aproximativ 50-70 de milioane de americani suferă de o tulburare de somn. Pentru a identifica eventuale tipare comune la nivelul creierului, cercetătorii de la Center for Children and Families din cadrul Florida International University (FIU) au realizat o meta-analiză, care a reunit rezultatele a 57 de studii ce au utilizat tehnici de imagistică cerebrală pentru evaluarea structurii creierului.
În loc să analizeze fiecare afecțiune separat, cercetătorii au comparat două categorii principale de tulburări de somn. Prima a inclus disomniile, precum insomnia și apneea de somn, care afectează inițierea sau menținerea somnului. A doua categorie a cuprins parasomniile, cum sunt somnambulismul, tulburarea cu coșmaruri și terorile nocturne, caracterizate prin comportamente sau evenimente anormale care apar în timpul somnului.
Modificările cerebrale comune identificate de cercetători
Analiza a arătat că ambele categorii sunt asociate cu reducerea volumului talamusului, o structură cerebrală care filtrează informațiile primite de creier și contribuie la atenție, concentrare și procesarea informațiilor. Modificările au fost observate în special la nivelul pulvinarului - masă nucleară nervoasă care formează tuberculul posterior al talamusului, implicată în orientarea atenției și controlul proceselor cognitive.
Cercetătorii au constatat că aceste modificări sunt asociate cu rețele cerebrale implicate în menținerea atenției și îndeplinirea sarcinilor. Potrivit autorilor, acest tipar ar putea explica de ce persoanele cu tulburări de somn prezintă adesea reacții mai lente, dificultăți în luarea deciziilor și un risc mai mare de a face erori sau de a fi implicate în accidente.
„Pe măsură ce tot mai mulți oameni conștientizează importanța somnului pentru sănătate, devine tot mai necesar să înțelegem ce se întâmplă în creier. Prin reunirea rezultatelor mai multor studii, această analiză oferă o imagine mai clară asupra modului în care tulburările de somn sunt asociate cu structura și funcționarea creierului și indică direcțiile în care ar trebui să continue cercetările”, a declarat Dr. Matthew Sutherland, specialist în neuroștiințe cognitive la FIU și autorul principal al studiului, citat într-un comunicat.
Ce spun cercetătorii despre rezultatele studiului
În cazul parasomniilor, cercetătorii au identificat și modificări structurale la nivelul cortexului cingulat posterior. Această regiune cerebrală este implicată în motivație, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. Autorii consideră că aceste modificări ar putea contribui la explicarea schimbărilor de dispoziție și de comportament observate la unele persoane cu aceste tulburări.
În schimb, analiza nu a identificat modificări structurale specifice și constante asociate exclusiv disomniilor. Acest rezultat sugerează că mecanismele cerebrale implicate pot diferi în funcție de modul în care fiecare tulburare perturbă somnul.
„Majoritatea cercetărilor analizează fiecare tulburare de somn separat. Comparând rezultatele mai multor studii, am identificat tipare comune care pot explica de ce problemele de somn afectează concentrarea, luarea deciziilor și funcționarea de zi cu zi. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru dezvoltarea unor intervenții mai eficiente, a unor metode de diagnostic mai bune și a unor tratamente adaptate fiecărui pacient”, a precizat Katharine Crooks, cercetător în neuroștiințe cognitive și primul autor al studiului.
Autorii atrag atenția că analiza evidențiază doar existența unei asocieri între tulburările de somn și modificările structurale ale creierului. Studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate și nu stabilește dacă aceste modificări favorizează apariția tulburărilor de somn, sunt provocate de acestea sau rezultă dintr-o combinație a celor două mecanisme.
În continuare, echipa intenționează să studieze separat diferite tipuri de parasomnii, inclusiv somnambulismul și tulburarea comportamentală asociată somnului REM, pentru a înțelege mai bine modificările cerebrale specifice fiecărei afecțiuni.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
