Și alți lideri europeni au avertizat că Rusia plănuiește să-și intensifice atacurile și provocările în statele NATO.
În acest timp, în Rusia și teritoriile anexate ilegal continuă scrutinul legislativ. Oamenii se tem de o nouă mobilizare pe frontul din Ucraina după încheierea scrutinului parlamentar.
În Federația Rusă, campania electorală a fost ca și inexistentă, iar pe străzi au dominat afișele care încurajau doar participarea la vot. Prezența la urne este miza principală a scrutinului. O prezență slabă ar servi drept indicator al nemulţumirii populaţiei faţă de un conflict care a provocat foarte multe victime şi care mai nou a început să afecteze viaţa de zi cu zi a ruşilor.
De altfel, singurul subiect care a însuflețit discuțiile despre alegeri este teama unei noi mobilizări pentru frontul din Ucraina.
În ultimele săptămâni, rușii au fugit cu miile din tara de frica noului sistem electronic de citații care le poate bloca trecerea graniței.
Un rus de 28 de ani a reușit să plece în Georgia, dar a făcut-o cu inima grea pentru că și-a lăsat, în Rusia, părinții bunicii și logodnica. „Zvonurile despre o nouă mobilizare iminentă m-au speriat. Chiar dacă am categoria C, adică nu pot fi încorporat în vreme de pace, în Rusia nu știi niciodată”, a spus el.
Cei care părăsesc Rusia se îndreaptă în principal către destinații pentru care nu au nevoie de vize, precum Armenia, Georgia și Kazahstan.
Daniil Neonov, imigrant rus: „A fost foarte dificil, cred că am prins „ultimul tren”, dacă mai zăboveam o zi, două, n-aș mai fi putut pleca. Am primit somații pe e-mail să mă prezint la centrul de recrutare”.
Yan Slovizki, activist pentru drepturile omului și coordonator al ONG-ului Kovcheg: „De la jumătatea lunii iulie, a sesizat un val de panică dinspre Rusia, legată nu doar de teama de mobilizare, ci și de penuria de benzină, blocarea Internetului”.
Între timp, după ce a votat electronic, cu vizibilă stângăcie, Vladimir Putin a declarat din nou public ca nu are intenții agresive față de statele europene.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Vreau să repet că Rusia nu are intenții agresive față de statele europene. Nu avem motive pentru asemenea acțiuni. Suntem gata să cooperăm și să restabilim relațiile cu vecinii noștri europeni”.
Însă, ținând seama de experiența trecutului, europenii sunt înclinați să nu-l creadă, ba chiar citesc declarațiile lui Putin cu semn schimbat. După avertismentul lansat joi de premierul polonez, si președintele Franței a denunțat întețirea atacurilor hibride rusești.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Intenția din spatele acestor atacuri este de a ne intimida și de a submina eforturile de sprijinire a ucrainenilor. Consecința va fi exact opusul. Nu suntem intimidați pentru că știm că în Ucraina se joacă securitatea noastră de azi și de mâine. Am cerut guvernului să pregătească un plan de protejare a infrastructurii critice și a celor mai sensibile obiective ale industriei de apărare și de înaltă tehnologie, împotriva dronelor și a atacurilor cibernetice”.
Emmanuel Macron dorește să convoace o reuniune G7 consacrată în special energiei, unul dintre sectoarele vulnerabile în fata amenințării rusești.
.webp)
