Un biolog român a descoperit cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată. Megaorașul păianjenilor, în întuneric total FOTO
Un biolog român din Cluj a descoperit într-o peșteră situată la granița dintre Albania și Grecia cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată. Pânza a fost țesută de peste 111.000 de arahnide, într-un întuneric total.
Cea mai mare pânză de păianjen din lume a fost descoperită de un biolog român în „Peștera de Sulf”, cu 111.000 de arahnide care trăiesc împreună- deși asta nu ar fi trebuit să fie posibil- într-un întuneric total, scrie Live Science.
cea mai mare panza de paianjen
paianjen pestera
paianjen pestera
paianjen pestera
paianjen pestera
Pânza de păianjen colonială gigantică, din peștera sulfuroasă de la granița dintre Grecia și Albania, ar putea fi cea mai mare descoperită vreodată - și a fost construită de păianjeni despre care nu știam că le place compania altora.
Cercetătorii au descoperit astfel peste 111.000 de păianjeni care prosperă în ceea ce pare a fi cea mai mare pânză de păianjen din lume, adânc în interiorul unei peșteri întunecate ca smoala, la granița dintre Albania și Grecia.
Colonia „extraordinară” constă dintr-o pânză colosală într-o zonă permanent întunecată a cavernei, potrivit unui studiu publicat pe 17 octombrie în revista Subterranean Biology.
Pânza se întinde pe 106 metri pătrați de-a lungul peretelui unui pasaj îngust, cu tavan jos, lângă intrarea în peșteră. Este un mozaic de mii de pânze individuale, în formă de pâlnie, au remarcat cercetătorii.
Aceasta este prima dovadă a comportamentului colonial la două specii comune de păianjeni și reprezintă probabil cea mai mare pânză de păianjen din lume, a declarat autorul principal al studiului, István Urák, profesor asociat de biologie la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca.
„Lumea naturală încă ne rezervă nenumărate surprize pentru noi”, a declarat Urák pentru Live Science. „Dacă aș încerca să exprim în cuvinte toate emoțiile care m-au cuprins când am văzut pânza de păianjen, aș sublinia admirația, respectul și recunoștința. Trebuie să o trăiești ca să știi cu adevărat cum se simte”.
Megaorașul păianjenilor este situat în Peștera Sulfuroasă, o cavernă care a fost scobită de acid sulfuric format din oxidarea hidrogenului sulfurat din apele subterane. Deși cercetătorii au dezvăluit informații noi și interesante despre colonia de păianjeni din Peștera Sulfuroasă, ei nu au fost primii care au văzut pânza gigantică.
Speologii de la Societatea Speologică Cehă au descoperit-o în 2022, în timpul unei expediții în Canionul Vromoner. O echipă de oameni de știință a vizitat apoi peștera în 2024, culegând exemplare din pânză pe care Istvan Urák le-a analizat înainte de a porni în propria expediție în Peștera Sulfuroasă.
În mod normal, una din specii se hrănește cu cealaltă. În Peștera Sulfuroasă, acestea trăiesc împreună
Această analiză a dezvăluit că două specii de păianjen trăiesc în colonie: Tegenaria domestica, cunoscută sub numele de țesătorul de pâlnie de hambar sau păianjenul domestic de casă, și Prinerigone vagans.
În timpul vizitei lor la peșteră, Urák și colegii săi au estimat că existau aproximativ 69.000 de exemplare de T. domestica și peste 42.000 de exemplare de P. vagans. Analizele ADN pentru noua cercetare au confirmat, de asemenea, că acestea sunt speciile dominante din colonie, a spus Urák.
Colonia de păianjeni din Peștera Sulfuroasă este una dintre cele mai mari documentate vreodată, iar speciile implicate nu erau cunoscute anterior ca fiind capabile să se adune și să coopereze în acest fel, a spus Urák.
T. domestica și P. vagans sunt răspândite în apropierea locuințelor umane, dar colonia este „un caz unic de două specii care coexistă în cadrul aceleiași structuri de pânză în acest număr uriaș”, a spus cercetătorul român.
Oamenii de știință s-ar aștepta în mod normal ca păianjenii de pâlnie de hambar să se hrănească cu P. vagans, dar lipsa luminii din peșteră ar putea afecta vederea păianjenilor, potrivit studiului.
În schimb, păianjenii mănâncă musculițe care nu mușcă, care la rândul lor se ospătează cu biofilme microbiene albe - secreții lipicioase care protejează microorganismele împotriva amenințărilor din mediul lor - provenite de la bacteriile oxidante de sulf din peșteră.
Păianjenii din peștera sulfuroasă sunt diferiți genetic de rudele lor de la suprafață
Un pârâu bogat în sulf, alimentat de izvoare naturale, curge prin Peștera Sulfuroasă, umplând caverna cu hidrogen sulfurat și ajutând microbii, musculițele și prădătorii lor să supraviețuiască, au scris cercetătorii în studiu.
Analizele conținutului intestinal au arătat că dieta bogată în sulf a păianjenilor le influențează microbiomele, ceea ce face ca acestea să fie semnificativ mai puțin diverse decât microbiomele păianjenilor din aceleași două specii din afara peșterii.
Datele moleculare au arătat, de asemenea, că păianjenii din interiorul peșterii erau genetic diferiți de rudele lor care trăiau în exterior, ceea ce sugerează că locuitorii peșterilor s-au adaptat la mediul lor ”murdar”.
„Adesea, credem că am cunoaște complet o specie, că înțelegem totul despre ea, însă pot apărea descoperiri neașteptate”, a spus Istvan Urák. „Unele specii prezintă o plasticitate genetică remarcabilă, care devine de obicei evidentă doar în condiții extreme. Astfel de condiții pot provoca comportamente care nu sunt observate în circumstanțe normale”.
Este important să se păstreze colonia, în ciuda provocărilor care ar putea apărea din cauza amplasării peșterii între două țări, a spus Urák. Între timp, cercetătorii lucrează la un alt studiu care va dezvălui indicii suplimentare despre locuitorii Peșterii Sulfuroase, a adăugat biologul clujean.
Subterranean Biology
Subterranean Biology
Subterranean Biology
Subterranean Biology
Subterranean Biology
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: StirilePROTV
Etichete: roman, cluj-napoca, universitate, descoperire, pestera, pânză de păianjen, cea mai mare, biolog,
Dată publicare:
04-11-2025 21:50
