O ciupercă nou descoperită transformă păianjenii care trăiesc în peșteri în ”zombi”. Cercetător: ”Este foarte interesant”
Oamenii de știință din Europa au identificat o specie de ciupercă necunoscută până acum, care transformă păianjenii de peșteră în "zombi".
Ciuperca îi atrage din pânzele lor înainte de a le provoca o moarte prematură și apoi se folosește de cadavrele păianjenilor pentru a-și răspândi sporii.
Specia nou descoperită, numită Gibellula attenboroughii, acționează într-un mod similar cu ciuperca furnicii zombie, aparent manipulându-și prada pentru a se muta într-un loc mai potrivit pentru răspândirea ciupercii, potrivit unui studiu publicat pe 24 ianuarie în revista Fungal Systematics and Evolution, citat de CNN.
Dar modul în care ciuperca afectează creierul arahnidei este încă un mister și rămân o multitudine de întrebări cu privire la calea evolutivă și impactul ecologic al ciupercii.
"Cunoaștem foarte bine furnicile, viespile și foarte puține alte exemple. Iar acum aceasta este într-o familie diferită, deci este o nouă origine a manipulării comportamentului", a declarat coautorul studiului, Dr. João Araújo, micolog la Muzeul de Istorie Naturală din Danemarca și profesor asistent la Universitatea din Copenhaga. "Este ceva foarte interesant care nu este super comun în lumea parazitară."
Descoperirea deschide noi oportunități de cercetare pentru a înțelege mai bine ciupercile care controlează animalele și luminează diversitatea ciupercilor care urmează să fie descoperite, au spus cercetătorii.
Descoperirea ciupercii păianjenului ”zombi”
Specia nou descoperită face parte dintr-o ramură mai mare de ciuperci care infectează exclusiv păianjenii. Cercetătorii au observat o specie diferită de Gibellula (G. aurea găsită în Brazilia) care posibil manipulează păianjenii să se mute pe partea inferioară a frunzelor înainte de moarte, așa cum a fost descris într-un studiu din noiembrie 2022 coautorat de Araújo.
Cu toate acestea, manevra nu a fost la fel de evidentă ca atunci când G. attenboroughii vizează păianjenii de peșteră, a spus Araújo. Până în prezent, oamenii de știință au observat doar G. attenboroughii infectând păianjenii Metellina merianae și Meta menardi, ambele păianjeni de peșteră care trăiesc în Europa.
În 2021, o echipă de televiziune a observat pentru prima dată ciuperca pe un păianjen țesător orb în timp ce filma o emisiune într-o magazie abandonată de praf de pușcă de la Castle Espie Wetland Centre din comitatul Down al Irlandei de Nord.
Echipa a observat că păianjenul s-a plasat într-o poziție expusă înainte de moarte, departe de pânza sa, ceea ce sugerează că ciuperca a provocat o schimbare comportamentală.
Conform studiului, observațiile ulterioare au scos la iveală mai mulți păianjeni infectați în peșteri din Irlanda de Nord și Irlanda, toți poziționați în zone expuse ale acoperișului sau pereților camerelor.
"Majoritatea păianjenilor care construiesc pânze le place foarte mult să rămână pe pânza lor. Sunt construiți pentru a fi buni în interiorul pânzei, dar apoi sunt de fapt destul de răi la mersul pe jos", a declarat Dr. Jay Stafstrom, expert în ecologia senzorială a arahnidelor și cercetător postdoctoral la Universitatea Cornell din Ithaca, New York.
"Faptul că o ciupercă poate infecta ceva și apoi să modifice comportamentul acelui animal, astfel încât să ajute la răspândirea ciupercii, cred că este foarte interesant", a spus Stafstrom, care nu a participat la studiu.
Cercetătorii au declarat că nu sunt siguri de mecanismul exact și de funcționarea internă a ciupercii. Dar echipa presupune că ciuperca atrage păianjenii din bârlogurile lor, unde sunt expuși la curenții de aer care circulă, ceea ce ajută la răspândirea sporilor săi, a declarat Araújo, care este, de asemenea, cercetător asociat onorific la Royal Botanic Gardens, Kew, în Regatul Unit.
Autorii nu au identificat încă ce metaboliți - compuși produși de ciupercă care pot interacționa cu alte organisme - eliberează G. attenboroughii în creierul gazdei.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a cunoaște impactul ecologic al ciupercii, dar Araújo a declarat că nu crede că există motive de îngrijorare cu privire la speciile de păianjeni afectate.
"Ciupercile au evoluat cu multe milioane de ani în urmă, cu peste 100 de milioane de ani în urmă, și au coexistat cu acești păianjeni și cu alte specii de ciuperci și alte insecte", a declarat Araújo. "De fapt, putem emite ipoteza că ele mențin pădurea în echilibru", a adăugat el, menționând cazul ciupercilor furnicii zombie.
Oamenii de știință au documentat parazitul letal care reglează populația de insecte, a spus Araújo.
Aproximativ 150.000 de specii de ciuperci au fost documentate oficial, dar se estimează că acest număr reprezintă doar aproximativ 5% din diversitatea de ciuperci care urmează să fie descoperită, a declarat Dr. Matthew Nelsen, biolog evoluționist și cercetător științific la Muzeul Field de Istorie Naturală din Chicago, care nu a făcut parte din noul studiu.
"Acest studiu atrage atenția asupra acestei provocări și va inspira și mai mult comunitatea să lucreze pentru a umple acest gol", a adăugat Nelsen.
Autorii au remarcat, de asemenea, prezența micoparazitelor observate consumând ciuperca păianjen zombie, "demonstrând că acești păianjeni sunt surse importante de hrană pentru ciuperci, care, la rândul lor, susțin alte ciuperci. Împreună, acest lucru servește la punerea în lumină a lumii complexe și diverse din jurul nostru", a spus Nelsen.
