Oamenii de știință, care au publicat aceste concluzii în revista Nature Sustainability, au examinat consecințele unor scenarii diferite de încălzire asupra numărului de persoane care ar putea să se confrunte în viitor cu temperaturi considerate a fi prea mari sau prea mici.

Aproape dublu de persoane expuse la căldură extremă până în 2050

Potrivit acestor proiecții, populația care se va confrunta cu condiții de căldură extremă ar urma „aproape să se dubleze” până în 2050, dacă temperaturile globale vor crește cu 2°C peste valorile din epoca preindustrială. O astfel de evoluție ar viza 3,79 miliarde de persoane, dublu față de anul 2010.

Însă majoritatea efectelor ar urma să se facă resimțite încă din timpul acestui deceniu, pe măsură ce omenirea se apropie de pragul de 1,5°C de încălzire, a subliniat Jesus Lizana, de la Universitatea Oxford, autorul principal al studiului.

„Nevoia de adaptare este mai urgentă decât se credea”

„Nevoia de adaptare la căldura extremă este mai urgentă decât ceea ce s-a estimat anterior. Noi infrastructuri trebuie să fie construite în decursul anilor următori, precum sisteme de răcire pasivă și de climatizare durabilă”, a subliniat acesta.

Expunerea prelungită la căldura extremă – adeseori descrisă prin sintagma „ucigașul tăcut” – poate depăși capacitățile de adaptare ale organismului uman, provocând amețeli, dureri de cap și chiar deces.

Presiune majoră pe sistemele energetice din țările în curs de dezvoltare

Cererea energetică pentru sistemele de răcire ar crește și ea într-un mod „drastic” în țările în curs de dezvoltare, expuse la consecințe sanitare dintre cele mai grave.

India, Filipine și Bangladesh s-ar număra printre statele cu cele mai multe persoane afectate.

Cea mai semnificativă schimbare a temperaturilor care necesită o formă de răcire – climatizare sau ventilatoare – ar urma să vizeze țările tropicale și ecuatoriale, în special din Africa.

Țările bogate, „periculos de nepregătite” pentru valurile de căldură

Laos și Brazilia se vor număra printre cele mai afectate state, alături de Republica Centrafricană, Nigeria și Sudanul de Sud.

„Cei mai defavorizați sunt, totodată, cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei tendințe de creștere a numărului de zile caniculare”, a subliniat Radhika Khosla, coautoare a studiului. În același timp, țările mai bogate și cu o climă în prezent mai temperată „se confruntă la rândul lor cu o problemă majoră – deși multe dintre ele nu își dau încă seama de acest lucru”.

Canada, Rusia și Finlanda ar putea înregistra o scădere a numărului de zile care necesită încălzirea locuințelor, dar vor avea, în același timp, o creștere – deși moderată – a numărului de zile călduroase, pentru care nu sunt pregătite.

„Țările bogate nu pot doar să aștepte și să presupună că totul va fi bine: în numeroase cazuri, ele sunt periculos de nepregătite pentru căldura care va veni în anii următori”, a avertizat Jesus Lizana.