Studiu: Majoritatea microplasticelor din apa potabilă sunt mai mici decât limitele recomandate în UE

62330779
Shutterstock

Oamenii de ştiinţă afirmă că microplasticele găsite în apa potabilă sunt foarte fine şi, prin urmare, mai susceptibile de a trece din intestinul uman în sânge şi organe.

Majoritatea microplasticelor găsite în probele de apă îmbuteliată şi de la robinet au fost mai mici de 20 de microni (μm), potrivit cercetătorilor care îndeamnă Uniunea Europeană să actualizeze limita de detecţie recomandată pentru a include aceste particule foarte fine.

Oamenii de ştiinţă au testat 10 mărci diferite de apă îmbuteliată şi o sursă de apă de la robinet în Toulouse, Franţa, cu o nouă metodă de detectare a microplasticelor fine, mai mici de 20 μm, care până în prezent au fost omise din multe studii din cauza limitărilor de detectare, spun ei.

O decizie recentă, din martie 2024, a Uniunii Europene privind măsurarea microplasticelor în apa potabilă stabileşte limita la particule mai mari, „cu o dimensiune cuprinsă între 20 μm şi 5 mm”, dar microplasticele mai mici sunt mai susceptibile de a trece prin intestin în sânge şi organe, scriu cercetătorii în noul studiu publicat miercuri în revista PLOS Water.

„Ideea a fost să demonstrăm că este posibil să analizăm plasticele foarte fine şi microplasticele şi să încercăm să arătăm Uniunii Europene că este insuficient să stabilim limita de detecţie la 20 de microni”, a declarat Oskar Hagelskjaer, CEO şi fondator al Microplastic Solution şi primul autor al studiului.

Noul studiu arată că se pot „analiza particulele sub 20 de microni, care este limita considerată ca cea mai periculoasă în ceea ce priveşte sănătatea umană”.

Studiul a constatat că majoritatea erau microplastice foarte fine, 98% dintre cele găsite în probe având sub 20 μm, iar 94% mai puţin de 10 μm în diametru.

Principala diferenţă în metodologia folosită au fost instrumentele mai sensibile şi controlul calităţii pentru a se asigura că procesul de detecţie nu a contaminat proba.

Bethanie Carney Almroth, profesor de ecotoxicologie la Universitatea Gothenburg din Suedia, care nu a fost implicată în studiu, a declarat pentru Euronews Health că metodologia studiului este „destul de puternică”, prin precizia măsurătorilor şi faptul că permite analiza a ce se poate întâmpla cu eşantionul în timpul procesării.

O problemă omniprezentă

Cercetătorii au identificat o gamă largă de microplastice atât în apa îmbuteliată, cât şi în cea de la robinet, cu un interval de la 19 la 1.154 de particule de microplastice pe litru.

Apa de la robinet din Toulouse conţinea 413 microparticule de plastic pe litru, mai mult decât opt din cele 10 probe de apă îmbuteliată, deşi Hagelskjaer a declarat că este periculos să se tragă concluzii pe baza unei singure probe de apă de la robinet.

Cu toate acestea, rezultatele indică faptul că „apa îmbuteliată şi apa de suprafaţă tratată conţin concentraţii similare de (n.r. microplastice), în timp ce apa potabilă provenită din ape subterane poate fi mai puţin contaminată”, au scris cercetătorii în studiu.

Concentraţia de microplastice a semănat cu alte surse de apă potabilă tratată, dar a fost de aproximativ 10 ori mai mare decât apa potabilă provenită din apele subterane din Danemarca, au adăugat ei.

Specialiştii spun că acest lucru are sens, deoarece apa subterană se infiltrează prin sol şi are o „filtrare naturală”, în timp ce apa de la robinet din Toulouse provine în principal din râul Garonne şi trece printr-un proces de filtrare în 10 etape. El a speculat că acest proces sau râul ar putea duce la contaminarea cu microplastice.

El a adăugat că o constatare pe care a găsit-o „foarte curioasă” a fost că, deşi probele de apă îmbuteliată au fost ambalate în sticle din polietilen tereftalat (PET), conţinutul PET nu a fost cel mai răspândit plastic. Acest lucru înseamnă că sticlele ar putea să nu fie cel mai mare vinovat pentru materialele plastice din apă.

Este încă neclar ce înseamnă aceste microplastice în general pentru sănătatea umană, potrivit prof. Carney Almroth.

„Sunt oriunde ne uităm şi ştim că sunt şi în organismul nostru”, a spus ea, adăugând că „apar acum apar dovezi care arată un impact asupra sănătăţii al acestor expuneri”.

„Este o problemă foarte răspândită”, a adăugat ea, „nu mai există niciun loc pe planetă care să nu fie contaminat”.

Articol recomandat de sport.ro
Diletta Leotta susține fosta adversară a României la Mondial! | GALERIE FOTO
Diletta Leotta susține fosta adversară a României la Mondial! | GALERIE FOTO
Citește și...
Studiu: Nanoplasticele absorbite de plante pot prezenta riscuri pentru sănătate. Avertismentul cercetătorilor

Microplasticele şi nanoplasticele prezente în solurile agricole pot pătrunde în ţesuturile plantelor şi pot încetini creşterea acestora, conform unui studiu australian citat sâmbătă de agenţia Xinhua.

Studiu: Un organ ignorat ar putea fi cheia pentru o viață mai lungă. Ce au descoperit oamenii de știință

Noi cercetări contestă ideea că timusul devine inactiv la vârsta adultă, indicând în schimb un rol subtil, dar semnificativ, pe care acesta îl are în riscul de îmbolnăvire și în felul în care acționează tratamentele.

Oamenii de ştiinţă au identificat vârsta la care creşterea în greutate prezintă cel mai mare risc de deces prematur

Perioada din viață în care o persoană ia în greutate poate avea un impact important asupra sănătății pe termen lung. 

Recomandări
De câte voturi mai au nevoie PSD și AUR ca să dea jos Guvernul Bolojan. Aritmetica din spatele moțiunii de cenzură

PSD și AUR se aliază pentru a răsturna Guvernul Bolojan. Dacă săptămânile trecute Sorin Grindeanu jura că nu va face pact cu George Simion, astăzi a dat totul uitării, de dragul unei moțiuni de cenzură.

Rubio respinge propunerea iraniană: „Nu putem tolera un sistem în care iranienii decid cine trece prin Ormuz"

Președintele american Donald Trump a avut luni o întâlnire cu echipa de securitate națională pe tema Iranului, în cadrul căreia a fost discutată o nouă propunere a Teheranului, a confirmat Casa Albă.

Vacanța de vară, mai scumpă. Companiile aeriene anunță creșteri de tarife, de la câteva procente, la 30 de euro pe bilet

Se conturează tot mai tare o criză a kerosenului. Operatorii aerieni din România anunță deja scumpiri, iar mari companii din Europa anulează zboruri programate în următoarele luni.