Încep testele la om cu o nouă abordare pentru tratarea bolii Alzheimer. Descoperirea oamenilor de știință

Noi cercetări de la Mass General Brigham (BWH) şi facultatea de medicină a universităţii Washington din St. Louis, Statele Unite, indică o abordare nouă a tratamentelor aplicate pentru protejarea împotriva maladiei Alzheimer: utilizarea gazului nobil Xenon.

Studiul a constatat că inhalarea Xenonului a suprimat neuroinflamarea, a redus atrofia cerebrală şi a crescut starea neuronală protectoare la modelele de şoarece cu Alzheimer.

Rezultatele au fost publicate miercuri în revista Science Translational Medicine, iar un studiu clinic de fază 1 al tratamentului pe voluntari sănătoşi este programat la începutul anului 2025.

„Este o descoperire foarte nouă care arată că simpla inhalare a unui gaz inert poate avea un efect neuroprotector atât de profund”, a declarat într-un comunicat autorul senior Oleg Butovsky, de la Centrul de Boli Neurologice al BWH.

Una dintre principalele limitări în domeniul cercetării şi tratamentului bolii Alzheimer este producerea de medicamente care pot trece de bariera hemato-encefalică – dar gazul Xenon o face, spune cercetătorul.

„Aşteptăm cu nerăbdare să vedem această nouă abordare testată la om”, adaugă el.

„Este interesant faptul că în ambele modele animale care modelează diferite aspecte ale bolii Alzheimer, patologia amiloidă într-un model şi patologia tau într-un alt model, Xenonul a avut efecte protectoare în ambele situaţii”, a precizat autorul principal dr. David M. Holtzman.

Cauzele bolii Alzheimer nu sunt pe deplin înţelese, iar în prezent nu există niciun tratament care să vindece boala.

Caracterizată prin acumulări de proteine în creier, inclusiv tau şi amiloid, maladia Alzheimer perturbă comunicarea dintre celulele nervoase şi provoacă anomalii cerebrale progresive care duc la deteriorarea neuronală şi, în cele din urmă, la deces.

Microglia, principalele şi cele mai importante celule imunitare ale creierului, acţionează ca „primi respondenţi” atunci când ceva nu merge bine în creier şi joacă un rol-cheie în reglarea funcţiei cerebrale în toate fazele de dezvoltare. Dereglarea microglială este o componentă-cheie a bolii Alzheimer.

Laboratorul american a conceput anterior o modalitate de a studia modul în care microglia răspunde la neurodegenerare şi a confirmat că un fenotip specific al microgliei poate fi controlat (modulat) astfel încât să fie protector în boala Alzheimer.

Gazul Xenon, folosit în acest studiu la tratarea modelele de şoareci cu boala Alzheimer, a fost utilizat în medicina umană ca anestezic şi ca neuroprotector pentru tratarea leziunilor cerebrale.

Xenonul penetrează bariera hemato-encefalică, trecând din fluxul sanguin direct în lichidul din jurul creierului.

Echipa a constatat în modelele de şoareci cu boala Alzheimer că inhalarea de gaz xenon a redus atrofia cerebrală şi neuroinflamarea şi a îmbunătăţit comportamentul animalelor de a-şi construi cuibul. De asemenea, a indus şi a crescut un răspuns microglial protector care este asociat cu eliminarea amiloidului şi îmbunătăţirea cogniţiei. Împreună, aceste constatări identifică potenţialul promiţător al inhalării Xenonului ca abordare terapeutică care ar putea modifica activitatea microglială şi reduce neurodegenerarea în boala Alzheimer.

Studiul clinic de la spitalul american (BWH), care iniţial va include doar voluntari sănătoşi, urmează să înceapă în următoarele câteva luni.

Pe măsură ce fazele iniţiale ale studiului clinic sunt puse în aplicare pentru a stabili siguranţa şi dozajul, echipa de cercetare intenţionează să continue să studieze mecanismele prin care gazul xenon obţine aceste efecte, şi în plus, potenţialul său pentru tratarea altor boli, cum ar fi scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică (SLA) şi bolile oculare care implică pierderea neuronilor.

Echipa concepe, de asemenea, tehnologii care să ajute la utilizarea mai eficientă a gazului xenon, precum şi la posibila sa reciclare.

„Dacă studiul clinic merge bine, oportunităţile de utilizare a gazului Xenon sunt mari şi ar putea deschide calea către noi tratamente pentru pacienţii cu boli neurologice”, spune coautorul studiului, dr. Howard Weiner, unul dintre directorii Centrului pentru Boli Neurologice de la BWH şi cercetător principal în viitorul studiu clinic.

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”