Scoțienii au creat o specie de vaci cu emisii reduse de gaze. Oamenii de știință sunt entuziasmați: Hilda va salva planeta

Hilda este primul vițel din ferma de vaci Langhill – cu sediul în sudul Scoției – care s-a născut prin FIV (fertilizare in vitro) și a fost creat special pentru a produce mai puțin metan, scrie Deutsche Welle.

Eructațiile de vite și gunoiul de grajd produc metan, un gaz cu efect de seră care încălzește planeta de până la 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o scară de timp de 20 de ani.

Animalele generează aproximativ 30% din emisiile globale de metan, dintre care două treimi provin de la bovine folosite pentru producția de carne sau lapte.

Nașterea vițelului scoțian a fost salutată de veterinari și oameni de știință drept un moment „foarte semnificativ” pentru reducerea amprentei de carbon a industriei.

Citește și

Excedent de bălegar. Dilema ciudată a fermierilor din Țările de Jos: ”Nu mai știm ce să facem”

Accelerarea reducerii metanului

Hilda este rezultatul combinării a trei tehnologii existente, a spus Mike Coffey, profesor la Scotland's Rural College, o universitate care se concentrează pe durabilitate și parteneră în proiect.

Acestea sunt capacitatea de a prezice producția de metan a unei vaci pe baza ADN-ului său, de a extrage ovule la o vârstă mai mică decât înainte și de a le fertiliza cu material seminal sortat pentru sex.

„Amesteci acele trei tehnologii împreună, iar asta îți permite să accelerezi selecția femelelor pentru o cantitate redusă de metan, câte un vițel la un moment dat”, a spus Coffey, adăugând că a face același lucru din nou și din nou pe o perioadă de ani va duce la formarea de cirezi cu emisii scăzute de metan.

Rob Simmons, de la Paragon Veterinary Group, un alt partener în proiect, a declarat pentru PA Media că „îmbunătățirea genetică a eficienței metanului” va fi „cheia pentru a continua să furnizeze alimente nutritive publicului, controlând în același timp impactul emisiilor de metan asupra mediului în viitor".

Ferma Langhill este punctul central al celui mai longeviv proiect de genetică a animalelor din lume și selectează vacile pe baza unor factori precum sănătatea, fertilitatea, productivitatea și aportul de hrană.

Selecția tradițională bazată pe aceste trăsături a contribuit până acum la reducerea emisiilor de metan cu aproximativ 1% pe an, a spus Coffey. El a adăugat că se așteaptă că această nouă tehnică va crește reducerile cu 50% în fiecare an, ceea ce ar echivala cu o reducere totală de 30% a emisiilor în următorii 20 de ani.

Un studiu canadian publicat în 2023 a sugerat, de asemenea, că fermierii care selectează și cresc vaci pentru eficiența consumului de metan ar putea obține reduceri de până la 20-30% ale emisiilor până în 2050.

Creșterea reducerii metanului de vacă

În total, în lume există 1,5 miliarde de vite, dintre care se estimează că 270 de milioane sunt vaci de lapte. În 2022, industria mondială a produselor lactate valora puțin sub 900 de miliarde de dolari.

Procesul de producere a unei vaci precum Hilda costă în prezent aproximativ de două ori mai mult decât valoarea economică a animalului, a spus Coffey.

„Nu ar fi profitabil pentru fermieri așa cum este în prezent. Dar scopul acestui proiect a fost să demonstreze că poate funcționa”.

El a spus că următorii pași sunt să exploreze ce sprijin financiar ar putea fi disponibil pentru a ajuta la extinderea acestui proiect. „Ce pârghii are guvernul pentru a le permite să modifice mediul economic pentru ca fermierilor să le fie rentabil să facă acest lucru, la fel cum au făcut-o cu mașinile electrice”.

Trecerea la mașinile electrice este, de asemenea, o analogie bună pentru viteza de schimbare a reducerii metanului de vacă, a spus Coffey. „Va fi un moment în care vor înceta să mai producă mașini pe benzină, dar mașinile pe benzină existente vor continua și vor avea o viață, iar aceasta este la fel ca turma de vaci”.

Cu toate acestea, Coffey a subliniat că proiectul face parte dintr-un val mult mai larg de efort științific. În plus față de cei care folosesc selecția genetică, alte proiecte analizează impactul aditivilor pentru hrana animalelor, cum ar fi algele marine sau recoltarea metanului produs din gunoi de grajd în biogaz care poate alimenta vehiculele sau încălzirea gospodăriei.

Ferma Langhill a fost, de asemenea, folosită în studiile care explorează modul în care schimbările dietetice și utilizarea îngrășămintelor afectează emisiile de gaze cu efect de seră produse de industria lactatelor.

„Majoritatea celorlalte țări din lume fac același lucru. Este ca o cursă internațională de reducere a emisiilor de metan de la rumegătoare cât mai repede posibil”, a spus Coffey.

Este suficientă creșterea selectivă?

Emisiile de metan cresc mai rapid în termeni relativi decât orice alt gaz cu efect de seră, potrivit unui studiu recent.

Oamenii de știință au afirmat că îmbunătățirile tehnologice aduse managementului fermei nu pot reduce aceste emisii la scara necesară pentru atingerea obiectivului Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Ei susțin că singura modalitate de a realiza acest lucru este reducerea semnificativă a producției de carne și lactate și trecerea la diete bazate mai mult pe plante.

Industriile cărnii și a produselor lactate contribuie cu între 12 și 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și reprezintă 60% din emisiile provenite din sistemele alimentare. Acest lucru este determinat în mare parte de dioxidul de carbon eliberat prin defrișarea pădurilor pentru pășuni și furaje, precum și de metanul de la animale.

Reducerea consumului de carne și lactate ar putea reduce emisiile alimentare globale cu 17%, potrivit unui studiu.

Oamenii de știință au spus că o reducere cu 45% a emisiilor de metan până în 2030 ar putea ajuta la evitarea încălzirii cu 0,3 grade Celsius.

„Numai până în 2030, pe o traiectorie normală, emisiile din sectorul zootehnic vor ocupa aproape 50% din bugetul de emisii de GES (gaze cu efect de seră), în concordanță cu limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade C”, arată un studiu recent realizat de Facultatea de Drept de la Harvard, care a adunat informații de la peste 200 de experți în climă și agricultură.

În ciuda popularității tot mai mari a alternativelor pe bază de plante - cum ar fi laptele de migdale și de ovăz - în unele părți ale lumii, laptele și produsele lactate sunt consumate de aproximativ 6 miliarde de oameni de pe întreaga planetă. Iar cererea este de așteptat să crească constant în următorul deceniu, potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură.

De asemenea, se estimează că și consumul global de carne va crește cu 14% până în 2030.

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali a fost doborât de virusul HMPV, dar mărturisește: ”Prima dată în viața mea când mă bucur că am fost bolnav!”