Primul crab albastru aclimatizat în Marea Neagră. Ce spun cercetătorii

×
Publicitate

Cercetătorii din Constanța au reușit să aclimatizeze primul crab albastru, o specie din Oceanul Atlantic, care trăiește și în Mediterana.

Crustaceul este considerat un răsfăț culinar, exotic în toată lumea, mai ales că are o carne bogată în magneziu, susțin specialiștii. O altă specie care s-a adaptat în Marea Neagră este rapana, o specie de melc marin, preferată acum de turiștii care vin pe litoral.

Primul crab albastru a fost prins într-o plasă pescărească, venit probabil din Mediterana. Exemplarul de aproape două kilograme a fost eliberat atunci în largul mării. După aproximativ şase luni, un alt crab albastru a ajuns din nou în plase şi a fost dus la Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa, iar specialiştii au vrut să vadă dacă se va adapta la condiţiile din Marea Neagră.

Magda Nenciu, asistent cercetător institutul Grigore Antipa Constanța: „Timp de două săptămâni a refuzat total hrana, dar de câteva zile a început să mănânce peşte congelat. Astăzi ne-am gândit să-l hrănim şi cu altceva şi am venit cu midii şi chiar cu câteva minute înainte au fost introduse în acvariu midiile respective şi, după cum s-a putut vedea, crabul se hrăneşte activ”.

Dr. Victor Nită, specialist la institutul Grigore Antipa Constanța: „Intenţionăm să investigăm capacitatea de adaptare a acestei specii. Trebuie să menţionăm că în America de Nord este o specie foarte consumată, este o specie vizată de acvacultura americană, de aceea, dacă ar putea fi aclimatizat cu succes, ar putea deveni o resursă suplimentară în condiţii de acvacultură controlată”.

Citește și
Un obicei simplu, ieftin și foarte plăcut poate ține creierul tânăr la bătrânețe. S-a demonstrat că previne declinul cognitiv
Un obicei simplu, ieftin și foarte plăcut poate ține creierul tânăr la bătrânețe. S-a demonstrat că previne declinul cognitiv

Prezenţa crabilor albaştri în plasele pescarilor demonstrează că aceştia au supravieţuit condiţiilor din Marea Neagră. Sunt originari din Oceanul Atlantic, iar carnea lor este considerată o delicatesă.

Sorin Manaila, preşedintele Federaţiei Ropescador: „El poate fi o sursă de venit pentru pescari, deoarece este foarte căutat şi carnea lui este destul de scumpă în restaurant”.

Radu Chelaru, pescar profesionist: „Acum cam doi ani, am luat unul mai frumos, frumos, înseamnă undeva la un kilogram, şi noi am rămas foarte surprinşi, căci specia nu a mai fost întâlnită de noi, ca pescari. L-am adus la mal, am fost toţi foarte surprinşi, i-a dat drumul, fiind o specie nouă pentru noi. Ca să-l mănânci, ne era milă şi i-am dat drumul. Culorile pe care le are nu le găseşti în altă parte, este ceva ieşit din comun”.

O altă specie prezentă în Marea Neagră este rapana, aflată în prezent în toate meniurile din cherhanalele de pe litoral. Acest melc marin a ajuns în apele noastre din Oceanul Indian.

Adrian Bâlba, directorul complexului Delfinariu Constanța: „Rapana a venit pe carenele vapoarelor şi s-a adaptat şi se adaptează în continuare tot mai spre nord. Acolo unde trec de pe midii, hrana lor predilecta. Rapana este tot mai prezent la ora actuală, depăşeşte de trei-patru ori ca volum de carne populaţia de pește recoltata. Pescarii se întreţin în mai mare măsură din această moluscă, din rapană, decât din pescuitul peştilor”.

În acest moment, România exploatează anual peste 600 de tone de rapane. Specialiştii cred că dacă crabul albastru se va adapta la noi, în câţiva ani pot prinde până la 20 de tone.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Antonela Roccuzzo, postare cu scântei pe rețele: ”E interzis să dai zoom!” Ce i-a scris Messi
FOTO Antonela Roccuzzo, postare cu scântei pe rețele: ”E interzis să dai zoom!” Ce i-a scris Messi
Citește și...
Un obicei simplu, ieftin și foarte plăcut poate ține creierul tânăr la bătrânețe. S-a demonstrat că previne declinul cognitiv
Un obicei simplu, ieftin și foarte plăcut poate ține creierul tânăr la bătrânețe. S-a demonstrat că previne declinul cognitiv

Un obicei simplu și la îndemâna oricui s-a demonstrat că protejează creierul de declinul legat de vârstă. 

De ce primăvara din 2026 începe pe 20 martie, fix la ora 16.46
De ce primăvara din 2026 începe pe 20 martie, fix la ora 16.46

Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an vineri, 20 martie, la ora 16.46 (ora României, n.r.), potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Studiu: O moleculă descoperită în sângele pitonilor ar putea inspira dezvoltarea unor medicamente împotriva obezității
Studiu: O moleculă descoperită în sângele pitonilor ar putea inspira dezvoltarea unor medicamente împotriva obezității

Pitonii au un regim alimentar extrem: pot înghiți o antilopă dintr-o singură înghițitură, apoi rezistă luni întregi fără hrană.

Recomandări
Ce va face România după ce s-a alăturat statelor care vor deblocarea Strâmtorii Ormuz. Anunțul lui Nicușor Dan
Ce va face România după ce s-a alăturat statelor care vor deblocarea Strâmtorii Ormuz. Anunțul lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a anunțat că România se alătură țărilor care au semnat o declarație comună pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. 

Escrocherii în „numele Domnului”. Apelul autorităților după ce un bărbat a pierdut mii de lei în căutarea alinării spirituale
Escrocherii în „numele Domnului”. Apelul autorităților după ce un bărbat a pierdut mii de lei în căutarea alinării spirituale

Mascați de conturi false cu nume de preoți și biserici, tot mai mulți indivizi primesc bani de la credincioși care caută rezolvarea unor probleme.

Proprietarii care au clădiri lăsate în paragină riscă amenzi de zeci de mii de lei. Impozitele pot fi majorate cu 500%
Proprietarii care au clădiri lăsate în paragină riscă amenzi de zeci de mii de lei. Impozitele pot fi majorate cu 500%

Primăriile au intensificat controalele pentru cei care își lasă clădirile în paragină, iar sancțiunile ajung până la zeci de mii de lei.