Cauzele principale sunt poluarea atmosferică, sonoră și chimică.

„Studiile arată în mod constant că poluarea aerului, spre exemplu sub formă de particule fine (PM2,5) și de dioxid de azot (NO2), este asociată cu depresia și cu simptomele depresive”, notează agenția într-un raport.

Expunerea la plumb, la perturbatori endocrini și la alte substanțe chimice, mai ales în etapele de dezvoltare, poate spori riscul unor probleme de sănătate mintală, a adăugat Agenția.

În plus, poluarea sonoră (traficul aerian și rutier) poate fi asociată cu un risc crescut de depresie și anxietate, în special în cazul persoanelor vulnerabile.

Citește și
Schimbări în analizele de sânge pe fondul creșterii dioxidului de carbon în atmosferă. Ce au descoperit cercetătorii
Schimbări în analizele de sânge pe fondul creșterii dioxidului de carbon în atmosferă. Ce au descoperit cercetătorii

„Reducerea poluării, în conformitate cu planul de acțiune «Zero poluare» al UE, ar putea îmbunătăți sănătatea mintală pe întreg teritoriul Europei”, a afirmat AEM.

De altfel, soluțiile oferite de natură produc beneficii științifice dovedite pentru persoanele care suferă de probleme psihice, reducând stresul, anxietatea, depresia și îmbunătățind bunăstarea globală grație unui contact cu natura, a precizat instituția.

Conform AEM, tulburările mintale reprezintă, în 2023, al șaselea cel mai frecvent tip de afecțiune în Uniunea Europeană și constituie cea de-a opta cauză de deces.