Mediul din România se degradează pe zi ce trece. Pasările care au o dispariție dramatică
Pescărelul negru, o pasăre micuță, care trăiește pe cursul apelor înspumate de munte, atrage atenţia asupra degradării mediului din țara noastră.
În Defileul Mureșului, numărul exemplarelor de pescărel negru a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani, semn că pâraiele sunt tulburi ori au secat.
De vină ar putea fi construcțiile hidrotehnice și exploatările forestiere, spun ornitologii, care numără în aceste zile păsările din zonă.
Zeci de ornitologi, biologi şi voluntari - cu binocluri şi aparate de fotografiat la ei - au mers în Defileul Mureşului Superior ca să observe şi să înregistreze pescăreii negri. În total, au parcus 50 de kilometri de-a lungul râului Mureş.
Pescărelul negru sau mierla de apă, cum i se mai spune în popor, este singura specie de păsări de la noi care se scufundă în apele repezi ca să găsească de mâncare. Este puţin mai mare decât o vrabie şi poate merge pe sub apă în plin torent.
Judit Papp, Asociația pentru Protecția Păsărilor „MILVUS”: „Dacă nu ai ochiul format şi nu eşti obişnuit este destul de greu de identificat, că au pată o albă pe piept, şi dacă stau întorşi spre tine şi pe zăpada e greu, dar cum faci orice mişcare poţi să observi."
Acum un an, ornitologii din Mureş au numărat doar 143 de pescărei negri. Este motiv de îngrijorare - spun ei - în condiţiile în care în urmă cu 20 de ani, în zonă, erau peste 800. Nici acum rezultatele recensământului nu se anunţă bune.
Iulia Vizi, Asociația pentru Protecția Păsărilor „MILVUS”: „Este o pasăre care trăieşte sus pe pârâie şi izvoarele de munte, dar în cursul iernii, coboară pe Mureş este un indicator bun pentru starea de sănătate a râului Mureş."
Specialiştii sunt de părere că dispariţia pescărelului negru ar putea fi cauzată de construcţiile hidrotehnice de pe afluenţii râului Mureş.
În zona monitorizată sunt două: pe Valea Salardului şi Valea Iodului. Şi în localitatea Răstolița s-a început construcţia unei hidrocentrale, dar proiectul a fost abandonat.
Papp Tamaş, ornitolog: „Microhidrocentralele ar putea fi o problemă şi sunt o problemă. Exploatările forestiere când se trage foarte mult materialul lemnos prin pâraie, ceea ce se practică din păcate la noi dacă păsările nu găsesc, hrana pui mor de foame."
La primăvară, când pescăreii vor depune ouă, ornitologii se vor întoarce pe teren, ca să îşi încheie cercetarea.
Rezultatele studiului lor vor fi făcute publice, pentru că autorităţile de mediu să ia măsuri pentru salvarea speciei.
