Robotul Curiosity a ajuns pe Marte. Prima fotografie de pe "Planeta Rosie"

Cercetatorii de la NASA sunt acum cu ochii pe robotul Curiosity, care a ajuns, luni, pe Marte, de unde ar trebui sa culeaga dovezi ale existentei - in prezent sau in trecut - vietii pe aceasta planeta, informeaza AFP. Evenimentul s-a produs la ora 08.31, ora Romaniei, conform anuntului oficial facut pe Twitter de centrul NASA.

Astfel, Curiosity a ajuns pe Planeta Rosie la ora 5.31 GMT, la finalul unei calatorii de peste opt luni. Aventura lui Curiosity i-a costat pe cei de la Agentia Spatiala Americana 2,5 miliarde de dolari.

Prima fotografie "test" realizata de Curiosity pe Marte:

Citește și

Cea mai mare descoperire din istoria astronomiei s-ar putea face in august: VIATA PE MARTE

Sambata, echipajul care se ocupa de aceasta calatorie a dat o prognoza buna pentru conditiile in momentul aterizarii lui Curiosity. "Marte este buna cu noi. Cred ca o sa avem conditii bune la aterizare", a declarat Ashwin Vasavada, unul dintre oamenii de stiinta care se ocupa cu aceasta calatorie. Potrivit acestuia, o furtuna recenta de praf tocmai se potolise, lasand loc "unui nor de nisip care nu poate face rau".

Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spatiala Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spatiala cel mai greu (900 kilograme) si cel mai sofisticat trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, a atins solul martian pe 6 august, in jurul orei 05.31 GMT, in apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, in craterul Gale, dupa ce a parcurs o distanta de 570 de milioane de kilometri.

Pentru a reusi o coborare atat de precisa in interiorul craterului, vehiculul care transporta robotul Curiosity a plutit ca un planor in atmosfera inalta martiana, in loc sa plonjeze spre sol. Potrivit coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spatiale precedente, Curiosity era prea greu pentru ca impactul cu solul sa fi fost amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.

Inginerii de la NASA si cei de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de "macara" echipata cu rachete cu propulsie inversata care au pornit in ultimele secunde ale coborarii, cu scopul de a depune cu delicatete pe suprafata martiana uriasul robot de marimea unei masini.

Inainte de aceste ultime momente ale coborarii, franat de o parasuta uriasa, vehiculul spatial a trecut printr-o perioada de sapte minute critice, in timpul carora viteza lui a trecut de la 21.243 de kilometri/ora la 2,74 kilometri/ora. Aceste sapte minute au reprezintat partea cea mai delicata din intreaga misiune, a explicat Pete Theisinger, cercetator la JPL.

"Ne pregatim de cativa ani pentru o sosire reusita a lui Curiosity si totul pare sa se prezinte in conditii bune", a adaugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. "Insa intrarea in atmosfera martiana si coborarea pe planeta rosie includ intotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere succesul nu este garantat", a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reusita era mai mica de 40%.

Dupa ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de stiinta au fost nevoiti sa astepte 14 minute pentru a avea confirmarea - acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul sa ajunga pe Terra. Totusi, savantii americani au precizat ca aceasta manevra ar putea sa dureze mult mai mult, in functie de locul in care sonda va cobori, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu "mai multe minute sau chiar ore, sau poate chiar cu o zi sau doua", a spus Dave Lavery.

Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, doua americane (Mars Reconnaissance Orbiter si Mars Odyssey) si una europeana (Mars Express), s-au pozitionat pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborarii in atmosfera martiana.

Un brat al robotului, realizat din teflon, va preleva esantioane din solul martian. Aceste esantioane vor fi transferate in interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul sau sa analizeze si sa identifice compusii minerali si chimici. Insa mici fragmente de teflon ar putea sa se amestece cu esantioanele de roci martiene, riscand astfel sa falsifice rezultatele analizelor.

"Teflonul ar putea sa complice, dar nu sa impiedice, analiza carbonului continut in roci, ce va fi facuta de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity", a precizat John Grotzinger, de la California Institute Technology. "Prezenta compusilor de carbon organic intr-un mediu este o conditie-cheie pentru viata", a explicat acelasi cercetator.

Curiosity, care cantareste 900 de kilograme, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat precedentii roboti trimisi pe Marte, Spirit si Opportunity, si este echipat cu 10 instrumente stiintifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de inalta definitie si un dispozitiv cu laser care ii permite sa analizeze tintele aflate la o distanta de pana la sapte metri.

Robotul Curiosity, montat pe sase roti si alimentat de un generator nuclear, poseda si un brat articulat lung de 2,1 metri, capabil sa foreze pana la sase centimetri in interiorul rocilor - o premiera pentru misiunile de pe Marte. Esantioanele recoltate vor fi inmagazinate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul inconjurator, pentru a detecta in special metanul, adeseori asociat cu prezenta vietii pe Terra, dar care a fost deja gasit si pe Marte in anumite anotimpuri, de o sonda americana ce a fost plasata pe orbita martiana.

Curiosity va masura si radiatiile care pot sa afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune si de o statie meteo.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă