Ce este furosemid, substanța interzisă depistată în corpul Florentinei Iușco la Jocurile Olimpice de la Paris
Cu o zi înainte de începerea Jocurilor Olimpice 2024 de la Paris, Florentina Iușco a fost suspendată după ce a fost depistată pozitiv la furosemid, o substanță interzisă de organismle internaționale anti-doping.
Furosemidul, substanța găsită în organismul Florentinei Iușco, are drept utilizări medicale legitime în tratarea edemelor, insuficienței cardiace, hipertensiunii ușoare și moderate, cirozei hepatice și a unor afecțiuni renale. Totuși, WADA l-a inclus pe lista medicamentelor interzise deoarece este clasificat ca diuretic și agent de mascare. Este folosit în principal pentru pierderea rapidă în greutate.
Efecte și riscuri ale utilizării furosemidului
Furosemidul este un diuretic puternic utilizat în principal pentru a trata edemul și hipertensiunea arterială. Acest medicament ajută la eliminarea excesului de lichide și sare din corp, fiind eficient în afecțiuni cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, ciroza hepatică și insuficiența renală. Prin inhibarea reabsorbției de sodiu și clor în rinichi, furosemidul crește producția de urină, reducând astfel retenția de lichide.
Furosemidul acționează asupra porțiunii ascendente a anselor Henle din rinichi, unde blochează sistemul cotransportor sodiu/potasiu/2-clor (NKCC2). Acest blocaj împiedică reabsorbția acestor electroliți, determinând eliminarea lor în urină. Astfel, prin creșterea diurezei, furosemidul reduce volumul de lichide din corp, ameliorând simptomele edemului și scăzând tensiunea arterială.
Utilizarea în sport și interdicția WADA
Furosemidul este o substanță interzisă în sport de către Agenția Mondială Antidoping (WADA). Această interdicție este motivată de capacitatea furosemidului de a masca prezența altor substanțe dopante în organism. Prin creșterea producției de urină, furosemidul diluează urina, făcând detectarea substanțelor dopante mult mai dificilă în timpul testelor antidoping.
Pe lângă efectul de mascare, furosemidul poate fi utilizat pentru a pierde rapid în greutate. Aceasta poate oferi un avantaj necinstit în sporturile unde greutatea corporală joacă un rol crucial, cum ar fi boxul, luptele și alte sporturi cu categorii de greutate. Din aceste motive, utilizarea furosemidului fără prescripție medicală și supravegherea adecvată este strict interzisă în competițiile sportive.
Cazuri anterioare de dopaj cu furosemid în sportul românesc și internațional
Cazul Florentinei Iușco nu este izolat în sportul românesc. În 2017, la Campionatele Europene de box pentru juniori din Bulgaria, patru boxeri români au fost depistați pozitiv: David Andreaş, Ionuţ Marian Lupu, Marian Ciprian Dumitru şi Tiberiu Ionuţ Pălănceanu. Un alt caz notabil în box a avut loc în 2006, implicându-i pe Nica Nicușor, Voicu Constantin și George Cristea.
Fotbalul românesc a fost și el afectat de utilizarea furosemidului. În 2004, Mihai Baicu, Iulian Apostol și Mihai Senin au fost implicați într-un caz de dopaj în perioada în care jucau la Farul Constanța. Baicu, care a admis ulterior că a folosit substanța pentru controlul greutății, a primit o suspendare de trei luni, iar colegii săi au fost suspendați șase luni fiecare. Baicu a decedat în 2009, la 33 de ani, din cauza unor probleme cardiace.
În 2014, în lumea luptelor, Estera Dobre, de cinci ori medaliată la Campionatele Europene, a primit o suspendare de doi ani după ce a fost depistată pozitiv la furosemid imediat după câștigarea medaliei de argint la Europenele din acel an.
Pe plan internațional, cazurile de dopaj cu furosemid sunt la fel de prezente. Un caz notabil este cel al portarului Andre Onana care, în 2021, pe când juca la Ajax, a fost suspendat inițial pentru un an, pedeapsă redusă ulterior la nouă luni. Onana a susținut că a confundat furosemidul cu aspirina. La Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, gimnasta Luiza Galiulina din Uzbekistan a fost exclusă din competiție după ce a fost depistată pozitiv tot cu furosemid.
Etichete: atletism, dopaj, Team Romania,
