Zeci de oameni i-au adus un omagiu prințesei Marina Sturdza
La mai bine de o lună de la dispariția prințesei Marina Sturdza, zeci de persoane s-au strâns vineri seară la Cercul Militar Național în semn de respect și pentru a-i aduce un omagiu.
Supra-numită "Prințesa inimilor", Marina Sturdza, a fost sufletul multor fundații și, datorită ei, sute de bătrani și copii lipsiți de familie și de sprijin au beneficiat de ajutor. Caritatea era, spun cei care au cunoscut-o, cea mai mare bucurie a ei.
Descenentă a unui vechi familii aristocratice din România, prințesa Maria Sturdza, s-a stins anul acesta pe 22 octombrie la New York. Deși numele său e legat de cel al domnitorilor care au condus destinele țării, prietenii spun că nu sângele albastru, ci noblețea i-a întărit titlul.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Momentul artistic de aseară a fost pregătit de Prințesă înainte de a părăsi această lume. Iar prietenii i-au respectat dorință
”A pregătit totul cu mare atenție și aici este exact ceea ce ea a vrut și a fost emoționant pentru mine și cred că pentru toată lumea”, a transmis Nicolae Rațiu, prieten apropiat de-al prințesei.
A rămas în amintirea apropiaților ca cel mai nobil om care mereu reușea să întindă o mână de ajutor celor care aveau nevoie.
Pentru fiica ei vitregă, amintirile cu Prințesa Marina sunt încă vii și reușesc să o facă să zâmbească.
Prințesa Marina Sturdza s-a născut în 1944 la Brașov, iar la vârstă de 3 ani a părăsit țara împreună cu părinții, odată cu venirea comuniștilor la putere. După un periplu prin Europa, familia a emigrat în Canada. A devenit un jurnalist de succes și mai târziu a lucrat pentru UNICEF. În România a revenit în 1990 și de atunci a contribuit la diverse acțiuni umanitare, inclusiv în Republica Moldova.
