Salam pentru câini, lumânări parfumate sau biscuiți. Utilizări neașteptate pentru resturi, care reduc risipa alimentară
Obligate de lege să limiteze risipa alimentară, multe firme transformă resturile în produse noi.
Carnea rămasă în unele măcelării ajunge salam pentru câini, cojile de cacao din fabricile de ciocolată iau forma unor batoane proteice, iar malțul din fabrici de bere este folosit în sucuri sau snacks-uri. În acest fel, producătorii au noi surse de venit, iar risipa se diminuează.
Într-o carmangerie din București, aproape toată marfa este valorificată. Bucățile rămase după tranșarea carcaselor care nu mai pot fi vândute sunt transformate în salam pentru câini și pisici. La fel se întâmplă și cu marfa din vitrine.
Ionuț Anghel, proprietarul carmangeriei: ”Noi oricum plăteam ca să aruncăm resturile rămase sau carnea care era în ultima zi de termen și atunci, ca să evităm aceste costuri, o transformăm în carne pentru animale. Carne tocată, cârnați, mici, astea merg transformate. Cel mai bine merg organele”.
Salamurile pentru animale costă între 6 și 8 lei bucata și sunt produse într-o fabrică din Zimnicea. Acolo ajung resturile de la mai multe carmangerii.
Alin Zamfira, reprezentantul fabricii: ”Sunt deschiși pentru că și pentru ei este un avantaj, ei își reduc pierderile cu aceste, să spunem, deșeuri. Momentan suntem doar pe partea de salamuri pentru câini și pisici, dar urmează partea de conserve, pliculețe și hrană deshidratată”.
În Timișoara, unele restaurante valorifică uleiul ars rămas după gătit. Îl vând unei companii care îl transformă în lumânări parfumate.
Corina Tudorache, directorul de vânzări al companiei: ”Plătim pentru uleiul pe care îl colectăm de la restaurante. În momentul de față cred că avem în jur de 30, poate chiar mai mulți parteneri, cu care colaborăm. Mergem și colectăm periodic. Cred că lunar reușim să adunăm în jur de 2 tone și jumătate de ulei”.
Comercianții sunt obligați să raporteze autorităților cantitățile de alimente pe care le aruncă
De altfel, sunt tot mai mulți producători care și-au dat seama că pot face bani din resturile cu care rămân după ce produc alimentele. Își mai acoperă astfel din cheltuieli și reduc risipa. Iar produsele rezultate au succes. Reprezentanții unui supermarket online au o categorie specială pentru acesta produse.
Michael Kaiser, reprezentantul unui supermarket online: ”Avem deja peste 50 de articole în această categorie și aici combatem risipa alimentară. Avem crackers, băuturi, tot așa, sunt făcute de exemplu din cojile de la cacao care nu mai sunt folosite, sunt aruncate după ce se face ciocolată. Se fac ceaiuri sau se fac sucuri”.
Toți comercianții sunt obligați să raporteze autorităților cantitățile de alimente pe care le aruncă. Oficialii lucrează de mai mulți ani la o platformă dedicată acestei proceduri.
Corespondent ProTV: ”Potrivit Ministerului Agriculturii, platforma va deveni funcțională abia de la începutul anului viitor. Companiile vor fi obligate să încarce anual acolo planurile pe care le au pentru a diminua risipa alimentară, dar și măsurile pe care le iau concret în această direcție. Tot aici vor fi monitorizate și cantitățile de mâncare donate anual”.
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, masuri, risipa alimentara, reduce,
Dată publicare:
21-10-2025 20:08
