Rugaciuni pentru pace in Orientul Mijlociu, de nasterea Maicii Domnului sau Sfanta Marie Mica
Nasterea Maicii Domnului, cunoscuta in popor ca Sfanta Marie Mica, praznuită duminica, va fi o zi in care credinciosii din bisericile Patriarhiei Romane se vor ruga pentru pace in Orientul Mijlociu.
Nasterea Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc, care a inceput la 1 septembrie.
Sfanta Scriptura nu relateaza despre acest eveniment, insa scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria.
Tatal Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmas al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendenta din familia lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla descendenta: imparateasca si preoteasca.
Pentru ca nu aveau copii, iar lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjocoriti de oameni. Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu, nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa, rugandu-se in continuare si nadajduind in bunatatea lui Dumnezeu.
Multe manastiri si lacasuri de cult din tara isi sarbattoresc hramul de Sfanta Marie Mica, printre care si trei manastiri din imprejurimile Bucurestiului: Manastirea Samurcasesti din comuna Ciorogarla, Manastirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii si Manastirea Christiana din Capitala, care pastreaza ca al treilea hram acest praznic.
In mod special in aceasta duminica, de ziua Nasterii Maicii Domnului, preotii si credinciosii din toate bisericile din Patriarhia Romana se vor ruga pentru pace in Siria, Egipt si alte zone ale Orientului Mijlociu.
Credinciosii tin candelele aprinse in dreptul icoanei Fecioarei si impart din fructele toamnei pentru morti, la aceasta sarbatoare.
In popor se spune ca in aceasta zi vor fi ascultate cu precadere rugaciunile femeilor care vor sa aiba copii, dar si a celor insarcinate pe care Maica Domnului le va ajuta sa aiba o nastere usoara.
