Româncele care au redescoperit mașina de cusut. Care este cel mai mare avantaj al lor

×
Codul embed a fost copiat

Pentru că s-au săturat de produsele de slabă calitate vândute la suprapreț, s-au întors la îndeletnicirile bunicii. Sunt româncele care au redescoperit mașina de cusut și fac acum haine nu doar pentru ele, ci și pentru cunoscuți.

Spun că în felul acesta salvează timp și creează produse unice. Și sunt din ce în ce mai multe.

Potrivit INS, în 2015 erau doar 18 mașini de cusut la suta de locuitori, în timp ce anul trecut numărul acestora ajunsese la aproape 21.

La 11 ani, Ștefana poartă rochii unicat, făcute chiar de mama ei. Frățiorii mai mici au șepcuțe create pe măsura lor, ghiozdane și penare, toate colorate. Alina, din Brașov, de profesie economist, a investit 1.000 de lei în mașina de cusut și a învățat totul de pe internet sau din reviste. Acum își face propriile tipare pentru genți.

Alina Villanova: ”E o economie, materialele sunt foarte bune, lucrez numai cu bumbac sută la sută, arată altfel. Pentru eliminarea stresului mi se pare ideal și satisfacția faptului că iese ceva din mâinile tale”.

Citește și
Facebook
Cât de profitabile sunt afacerile care s-au mutat pe reţelele de socializare. "Au crescut cu 50%"
Judecătoarea, către mama Robertei, tânăra moartă la 2 Mai: „Ați fost la înmormântarea acesteia?”

Și Claudia a descoperit beneficiile propriei mașini de cusut, așa că a renunțat să își mai ia haine din magazine. Își face îmbrăcăminte din material de calitate, astfel că poartă maiouri din mătase, rochii din bumbac și genți cu in și motive tradiționale.

Iar Corina din Cluj își face singură lenjerie și vinde și prietenelor sutiene din dantelă, făcute la comandă.

Corina Culev: "Aici am câteva modele pe care le-am făcut pentru mine luând în calcul dantela, plasa elastică, toate materialele necesare, am ieșit la 20-30 de lei maxim, însă dacă le-aș cumpără din magazin pentru 5 sutiene aș da peste 500 de lei lejer."

Cei care și-au cumpărat mașini de cusut spun că în felul acesta pot valorifica orice bucată de material, în plus nu mai aruncă haine, doar le reînnoiesc și le dau o altă "înfățișare". De aici s-au dezvoltat și adevărate afaceri. Diana, din Cluj, are propriul atelier de croitorie și organizează cursuri de design care costă 3300 de lei.

Diana Tanca, manager atelier: "În special din domenii mai puțin creative tânjesc după o doză de creativitate și atunci se îndreaptă spre astfel de hobby-uri, chiar dacă nu ajung neapărat să își schimbe jobul. În toamnă o să fie al 7-lea curs, până acum 60 de fete au făcut cursul. ”

Una dintre cursante este Ioana, care lucrează în resurse umane: "Acum lucrez la un sacou. E un sacou simplu, clasic care vreau să fie exact pe mărimile mele și lucrez de aproximativ o săptămână la el."

Pasionatele de cusut reușesc să facă și profit odată ce primesc comenzi numeroase de la cei care le văd hainele "originale".

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A apărut îmbrăcată așa pe stadion, iar fanii au reacționat imediat
FOTO A apărut îmbrăcată așa pe stadion, iar fanii au reacționat imediat
Citește și...
Nu avea cu cine să-și lase fata de 6 ani, a înființat o școală de vară. Ce beneficii oferă
Nu avea cu cine să-și lase fata de 6 ani, a înființat o școală de vară. Ce beneficii oferă

Copiii au intrat în vacanţă, însă mulţi dintre ei nu au bunici la ţară sau locuri unde să se recreeze. Antreprenorii au profitat de acest lucru şi au pus bazele afacerilor sezoniere cu şcoli de vară.

Cât de profitabile sunt afacerile care s-au mutat pe reţelele de socializare.
Cât de profitabile sunt afacerile care s-au mutat pe reţelele de socializare. "Au crescut cu 50%"

Tot mai ocupați, oamenii vor să rezolve acum totul cu un singur click. Antreprenorii au căutat soluții, astfel că multe afaceri s-au mutat pe rețelele sociale.

Ce sume refuză acum asistații social. Fermierii caută lucrători chinezi și vietnamezi
Ce sume refuză acum asistații social. Fermierii caută lucrători chinezi și vietnamezi

Zeci de agricultori români îşi restrâng activitatea, iar unii dintre ei renunţă chiar la afaceri. Deşi sunt dispuşi să îi plătească pe zilieri cu peste 100 de lei pe zi, nu sunt prea mulţi cei care se încumetă la muncile câmpului.

Afacerile de familie din agricultură, modernizate de copii cu noile tehnologii
Afacerile de familie din agricultură, modernizate de copii cu noile tehnologii

Agricultura „moștenire de familie" se dezvoltă. Copiii fermierilor care și-au deschis afaceri după '90 s-au școlit și preiau acum conducerea. Ei vin cu temele făcute și un suflu nou.

Turismul balnear este ajutat de stat. De ce sunt nemulțumiți unii proprietari de pensiuni
Turismul balnear este ajutat de stat. De ce sunt nemulțumiți unii proprietari de pensiuni

Turismul balnear primește un ajutor din partea statului, care le oferă 260 de milioane de euro proprietarilor de pensiuni din stațiunile de profil, pentru a-și dezvolta afacerile.

Recomandări
Cele mai ciudate partide de la alegerile europarlamentare: „Partidul câinelui cu două cozi” ori al „găinii malefice”
Cele mai ciudate partide de la alegerile europarlamentare: „Partidul câinelui cu două cozi” ori al „găinii malefice”

Cele mai ciudate partide candidează, prin reprezentanții lor la alegerile Europarlamentare. Fie că se numesc „Partidul câinelui cu două cozi” ori al „găinii malefice” vor să atragă atenția prin umor asupra unor mesaje cât se poate de serioase.

SUA au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România. Proiectilele vor înarma aeronavele F-16 Falcon
SUA au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România. Proiectilele vor înarma aeronavele F-16 Falcon

SUA au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România, evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari. Achiziţia va asigura înzestrarea aeronavelor multirol F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române.

Cum pot fi integrate în muncă persoanele vulnerabile. „Suntem într-un paradox, avem două milioane de oameni inactivi”
Cum pot fi integrate în muncă persoanele vulnerabile. „Suntem într-un paradox, avem două milioane de oameni inactivi”

România trăiește un paradox al forței de muncă, în care sunt două milioane de persoane inactive, deși cererea, din partea angajatorilor, este foarte mare.