Programul ”Masă caldă pentru elevi”, la sertar de 3 ani, în timp ce abandonul școlar e în floare

×
Publicitate

Din păcate, poveşti asemănătoare cu cea a familiei Pruteanu, din judeţul Vaslui, găsim în toată România. Iar soluţiile pe termen lung sunt fie inexistente, fie abandonate în sertarele celor care ne conduc.

Masa caldă, un proiect care poate reduce semnificativ abandonului şcolar, a rămas de 3 ani la stadiul de proiect pilot. Ministerul Educaţiei nu a fost capabil să îl implementeze nici măcar în cele 50 de unităţi şcolare aflate pe lista iniţială.

Scoala 71 din capitală este una dintre cele 50 de unităţi selectate pentru masa caldă.

Reporter: - De cât timp este şcoala dumneavoastră pe lista programului masă caldă?

Mihai Meliță, directorul Școlii 71: - În acest an este al treilea an.

Reporter: - În aceşti 3 ani, de câte ori au primit copiii masă caldă?

Mihai Meliță, directorul Școlii 71: - Niciodată.

Primăria Sectorului 2, care trebuia să organizeze licitaţia, dă vina pe Ministerul Educaţiei.

"În anul 2016-2017 s-a făcut o licitaţie şi nu s-a prezentat nimeni. În anul 2017-2018 normele metodologice s-au dat abia pe 1 martie . Iar în 2018-2019 încă nu este dată ordonanţa", a transmis Dan Ionescu, viceprimarul Sectorului 2.

În 2017, Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, promitea nu doar că va rezolva problema, ci că va extinde programul.

Liviu Pop, iulie 2017: - Noi am propus să mergem în anul următor cu 100 de unităţi şcolare.

Reporter: - Care este a, dacă în acest an nu am putut să le implementăm în 50 de şcoli, la anul cum vom reuşi să le implementăm în 100 de şcoli?

Liviu Pop, iulie 2017: - Simplu, pe de o parte modificând actul normativ acolo unde am văzut că s-au creat blocaje.

Realitatea? În 2017-2018, proiectul a fost implementat în doar 37 din 50 de şcoli. Firmele de catering nu au vrut să asigure un meniu plătit cu doar 7 lei de către stat.

Cert e că niciun ministru al Educaţiei din ultimii 2 ani nu a dus acest program la bun sfârşit.

La Arad, programul s-a bucurat de succes anul trecut. Anul acesta, însă, primăria nu a mai primit bani de la Ministerul Educaţiei.

"S-a remarcat că rata abandonului şcolar la şcoală a scăzut semnificativ, de aceea ne dorim ca programul să continue. În plus, la nivel local se desfăşoară programul local de prevenire a abandonului şcolar, program de care beneficiază aproape 300 de elevi din municipiu", a explicat Ralu Cotrău, purtător de cuvânt primăria Arad.

Am încercat să obţinem o explicaţie de la Ministerul Educaţiei, însă vineri, la ora 14, mulţi angajaţi plecau deja acasă.

Ministrul interimar, Rovana Plumb, n-a fost de găsit, iar paznicul ministerului nici măcar nu ştia că noul ministru este o femeie.

Reporter: - Doamna ministru mai e în minister?

Paznic: - Nu ştiu, nu l-am văzut.

Reporter: - Azi a fost?

Paznic: - Nu l-am văzut.

Reporter: - Nu, doamna ministru! Nu domnul ministru!

Rovana Plumb a fost numită ministru interimar al Educaţiei în urmă cu 10 zile. În tot acest timp, nu a oferit niciun punct de vedere legat de problemele din educaţie. De exemplu, România are obligaţia ca stat membru al Uniunii Europene ca până în 2020 să reducă rata abandonului şcolar la 11%. Mai sunt 2 ani până atunci, iar rata este de 20%.

Câteva ore mai târziu, Ministerul Educaţiei ne-a transmis că va investi 114 milioane de euro, fonduri europene, în măsuri privind reducerea abandonului şcolar, cum ar fi bani pentru elevii de liceu sau bursa profesională pentru cei care aleg învăţământul profesional şi dual.

Ştirile Pro TV vor urmări dacă aceste promisiuni vor deveni sau nu reale.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Soția lui Lautaro Martinez a rupt tăcerea: ”Doar noi știm ce e în spate”
Soția lui Lautaro Martinez a rupt tăcerea: ”Doar noi știm ce e în spate”
Citește și...
Salvații Copiii România a criticat proiectul de lege referitor la publicarea finanțatorilor ONG-urilor: „E o descurajare”

Salvați Copiii România atrage atenția că efectul „cel mai semnificativ” al inițiativei legislative care obligă asociațiile și fundațiile să publice identitatea finanțatorilor nu ar fi sporirea transparenței fiscale, care „există deja”.

Cum ajung românii să plătească sute de lei lunar pe abonamente digitale fără să realizeze. Dezabonarea, tot mai dificilă

În România, beneficiem de tot mai multe servicii pe bază de abonament, de la filme și muzică, până la livrări și aplicații de fitness. Sunt variante confortabile, pentru că plățile sunt automate, iar accesul este instantaneu.

Babele și Sfinxul au proprietar. Decizie definitivă a instanței cu privire la simbolurile Bucegilor

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a declarat vineri, după decizia instanţei privind disputa cu judeţul Prahova referitoare la apartenenţa administrativ-teritorială a zonei Babele - Sfinxul că s-a făcut dreptate.

Recomandări
Mugur Isărescu: „În vară dispare cocoașa” însă inflația anuală poate atinge 11% până atunci. Când va coborî la 6%

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a prezentat marți dimineață Raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a explicat că va urma un val inflaționist, dar și că „cocoașa” ar urma să dispară în vară.

Emil Gânj a fost condamnat la închisoare pe viață după ce și-a ucis fosta iubită și a incendiat casa. Este căutat din 2025

Tribunalul Mureș l-a condamnat, marți, pe Emil Gânj, arestat în lipsă, la detenție pe viață, pentru uciderea cu mai multe lovituri de topor a unei femei din Miheșu de Câmpie, pe 8 iulie 2025, faptă urmată de incendierea locuinței în care se afla victima. 

Furtuni în jumătate de țară, până la finalul săptămânii. Cod galben de vânt în 11 județe. HARTĂ

Majoritatea regiunilor ţării se vor afla, până sâmbătă dimineaţa, sub o informare de instabilitate atmosferică, cantităţi de apă însemnate şi intensificări ale vântului, emisă marţi de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).