Localitățile cu steme bizare. Un oraş de munte are pe emblemă ancora
Imaginaţia autorităţilor locale pare să nu aibă limită când vine vorba de alegerea simbolurilor care se regăsesc pe stemele localităţilor.
Şi ca şi cum am fi un popor de beţivi, cele mai multe din stemele comunelor din România sunt pline de fructul lui Bachus. Şi mai bizar este că pe multe dintre stemele localităţilor se regăsesc simboluri care nu au nicio legătură cu zona pe care ar trebui să o reprezinte. Din acest motiv, din cele aproape 3000 de comune, doar câteva sute au steme aprobate de Comisia de Heraldică.
Localitatea Brasavațu, din Olt, are 5 mii de locuitori care trăiesc din agricultură. Contrar acestui fapt, stema comunei are ca elemente distinctive o creangă de ulm - doi miei şi o cruce. Viceprimarul explică alegerea...
Viceprimar: "Se compune dintr-o ramură cu creangă de ulm naturală care este de argint.”
Reporter: „Există ulmi aici în comună?”
Viceprimar: „Este specific, da în zonă, specific zonei"
Oamenii par uşor contrariaţi.
Reporter: „Unde sunt pădurile de ulmi?”
Localnic: „ Păi, doamnă, în jurul comunei Brastavațu nu am avut păduri. De ulmi aţi zis? Nu am avut aşa ceva."
Localnic: "Nu avem pădure aici, în Brastavațu, numai la Obârşia e o pădure de brad şi e salcâm "
Situaţia este la fel de hilară şi în comuna Chimpeteni. La loc de cinste pe stema localităţii stă pepenele, iar lângă vedem o vacă şi câteva spice de grâu. Ciudat este că în sat nu se cultivă pepeni, iar fermele de vaci le numeri pe degete.
Reporter: "Cultivaţi pepeni?”
Localnic: „Nu prea”
Reporter: „Dar ferme de vaci aveţi?”
Localnic: „Nu, la localnici."
Localnic: „La noi nu e zonă. Nu mai ai unde să te duci cu vaca."
Neobişnuită este şi alegerea autorităţilor locale din Frasin, oraş aflat în centrul Bucovinei. Reprezentative pentru această zonă par să fie inima, crucea latină şi ancora.
Localnic: "E o inimă, cu o săgeată şi o cruce, dar nu prea ştiu ce reprezintă.”
Localnic: „Nici eu nu ştiu. Nu îmi dau seama ce legătură să aibă cu zona. Port nu am avut niciodată, nici în urmă cu 2000 de ani."
Reporter: „Inima ce o fi reprezentând?”
Localnic: „Nu ştiu. Probabil dragostea de ţară.”
Reporter: „Ancora?”
Localnic: „Oraş port nu e în niciun caz.”
Reporter: „Crucea?”
Localnic: „Oamenii sunt credincioşi, dar inima şi ancora, nu ştiu.”
O inimă - dar de această dată străpunsă de o săgeată - găsim şi pe steama comunei Bălcăuţi din Botoşani.
Vasile Şoiman, Primarul Comunei Băucăuți: "Din punctul nostru de vedere, cred că inima este reprezentată întotdeauna, pe lângă partea de iubire, şi jertfă pentru satul tău.”
Reporter: „Dar de faptul că e străpunsă de o săgeată?”
Vasile Şoiman, Primarul Comunei Băucăuți: „Putem spune că suntem descendenţi ai cazacilor, acei oameni care nu s-au supus ţarului Rusiei.”
Statisticele Comisiei Naţionale de Heraldică arată că din 41 de judeţe doar 36 aveau anul trecut steme aprobate de guvern. Iar din totalul de 320 de municipii şi oraşe, puţin peste jumătate au primit acordul comisiilor de specialitate.
În mediul rural e cel mai rău. Din aproape 3000 de comune, doar 600 respectă criteriile impuse. În rest este dezastru.
Etichete: localitati, nume, sate,
Dată publicare:
.webp)
