Fermierii români investesc milioane de euro în creşterea de sturioni. Cât costă kilogramul

Fermierii au investit milioane de euro, iar profitul a apărut abia după 7 ani. În sprijinul lor vin şi câţiva liceeni din Galaţi care au reuşit să construiască un sistem de roboţi cu ajutorul cărora fermele de sturioni pot fi automatizate în întregime.

Singurele populaţii viabile de sturioni sălbatici din Europa se află în sectorul de Dunăre împărţit de România şi Bulgaria, dar aceste specii -un deliciu culinar- sunt la un pas de dispariţie în cauza braconajului. Cei care vor totuşi să se bucure de carne de sturion sau caviar au o alternativă: crescătoriile.

O fermă piscicolă găsim la Horia, în Tulcea. Familia Maereanu a investit aproape 20 de milioane de euro, o parte din fonduri europene, în crescătorie, dar şi într-un program de cercetare şi obţinere de specii noi. Preluarea fondurilor implică şi obligativitata popularii Dunării cu un număr de exemplare.

Marilena Maereanu, doctor departament cercetare fermă de sturioni: "Ne-a venit ideea să facem o fermă de sturioni să îi reproducem în captivitate, să îi lăsăm pe cei din Dunăre să supravieţuiască pentru că vin de milioane de ani şi ar fi frumos că şi urmaşii noştri să se bucure de ei."

În bazinele exterioare sunt monştri de peste 2 metri şi sute de kilograme greutate. Un kilogram de carne de sturion costă 40 de lei, iar caviarul, 3000 de lei kilogramul.

Cel mai scump produs este caviarul de nisetru imperial, care se vinde cu 10 mii de lei kilogramul. Fermierii spun însă că mulţi proprietari de restaurante preferă să cumpere de la braconieri.

Marilena Maereanu doctor departament cercetare fermă de sturioni: "Sunem foarte dezamăgiţi că nu există un control riguros şi să se stopeze braconajul. Tentaţia este foarte mare pentru că o femelă de morun poate să îi genereze braconierului 20-30 de mii de lei, poate şi mai mult."

Milioanele de euro se obţin din vânzările la negru şi nu de către fermele de sturioni. Spre exemplu, un kilogram de caviar costă pe piaţă neagră din marile capitale ale lumii cu 2500- 3000 de euro.

În România, sturionul este folosit în ciorbă de peste- numită storceac- dar şi fript pe grătar.

Pentru a-i ajută pe crescătorii de sturioni, mai mulţi liceeni din Galaţi au inventat roboţii specializaţi în creşterea acestor peşti imperiali. Cu această idee, ei vor participa la Olimpiada Internaţională de Robotică în noiembrie în Costă Rică.

Robotul lor se alimentează de la soare şi hrăneşte automat sturionii, curate bazinele, filtrează apă, verifică temperatura şi concentraţia de oxigen şi măsoară peştii, pentru a află dacă au ajuns la maturitate.

Din cauza braconajului, în ciuda reprizelor de repopulare a Dunării, numărul de exemplare nu a crescut.

Articol recomandat de sport.ro

Tesla zburătoare ajunge și în România! Suma de la care pornește avansul pentru ”perla” lui Elon Musk