Copiii de azi petrec de aproape două ori mai puțin timp afară față de părinții lor, iar cea mai mare parte a timpului lor este destinat ecranelor și rețelelor sociale, se arată într-un studiu cu rezultate îngrijorătoare.
Un studiu recent, realizat pe un eşantion de 402 părinţi cu copii între 6 şi 14 ani, din mediul urban şi rural, utilizatori de internet, relevă o transformare profundă a modului în care copiii din România îşi petrec timpul liber: timpul afară şi autonomia copiilor s-au redus semnificativ faţă de generaţia anterioară, iar „afară" este înlocuit treptat de ecrane, scrie News.ro.
Copiii de azi petrec de aproape două ori mai puţin timp afară decât generaţia părinţilor lor, şi din ce în ce mai mult timp pe ecrane, arată rezultatele studiului „Copiii și joaca afară", derulat prin Reveal Marketing Research la iniţiativa echipei filmului „Atlasul Universului".
Trei din patru părinţi participanţi la acest studiu, declară că, într-o zi obişnuită de şcoală, copiii lor petrec sub două ore afară la joacă.
La 6-7 ani, copiii petrec cu aproape o oră pe zi mai mult afară decât pe ecrane. Doar 6 ani mai târziu, timpul petrecut pe ecrane are o creştere de 40%, şi ajunge să depăşească timpul afară cu 7 minute pe zi.
Un element-cheie este vârsta la care copiii intră în universul digital: peste jumătate dintre părinţi (52%) spun că au oferit primul dispozitiv personal (telefon sau tabletă) la 7 ani sau mai puţin. Doar 25% dintre copii au avut permisiunea să se joace afară fără supraveghere la aceeaşi vârstă. Astfel, copiii învaţă că în mediul digital au autonomie, iar afară nu.
Copiii de azi versus copilăria părinţilor
Între copiii de azi şi copilăria părinţilor există o diferenţă generaţională semnificativă în privinţa timpului liber petrecut afară.
Acum, copiii petrec aproape două ore pe zi afară la joacă, adică cu 40% mai puţin decât părinţii lor la aceeaşi vârstă.
67% dintre părinţi spun că, în copilăria lor, stăteau peste 3 ore afară într-o zi obişnuită, în timp ce azi doar 19% pot spune acelaşi lucru despre copiii lor.
Şi părinţii simt asta. 64% declară că, acum, copiii lor petrec mai puţin timp afară decât petreceau ei la aceeaşi vârstă.
Joaca afară era, de asemenea, mai autonomă: 47% dintre părinţi declară că li s-a permis să se joace singuri afară de la 7 ani sau mai puţin, faţă de cei doar 25% amintiţi anterior.
Schimbări profunde se remarcă şi în cazul spaţiilor de joacă şi al jocurilor copilăriei. Astfel, jocurile care au marcat copilăria părinţilor, dispar încet din peisajul copilăriei actuale: „Ţară, ţară, vrem ostaşi", „Elastic", „Coarda", „Şotron" sau „Leapşa".
74% dintre părinţi susţin faptul că e mai greu să fii „copil de afară" astăzi decât atunci când erau ei mici.
Ce îi ţine pe copii departe de joaca afară
Principalele bariere care stau între copii şi joaca afară, semnalate de majoritatea părinţilor, sunt atractivitatea ecranelor, presiunea programului încărcat, şi lipsa de siguranţă.
53% dintre părinţi declară că le este teamă să îşi lase copiii să se joace singuri afară. Teama este mai frecventă la mame, la părinţii de fete şi la cei cu vârste între 40–49 de ani, unde procentul ajunge la 65%.
53% dintre părinţi consideră şi că în zona în care locuiesc nu sunt suficiente locuri de joacă sigure, percepţie accentuată în rândul părinţilor din sate.
Cu toate acestea, 68% îşi doresc ca copilul lor să petreacă mai mult timp afară decât o face acum.
Şi le trebuie mai întâi de un imbold: 80% au nevoie mai multe ocazii şi idei pentru a ieşi cu copilul afară.
Filmul care te scoate afară
Timpul petrecut afară nu ar trebui să concureze cu cel petrecut pe ecrane, ci să rămână o parte firească din copilărie.
În spiritul poveştii desfăşurate complet în aer liber, filmul „Atlasul Universului" îşi propune să deschidă apetitul pentru mişcare şi explorare afară.
Din 19 septembrie, publicul este invitat la cinema să descopere filmul de familie care îi face pe părinţi să-şi amintească de copilăria lor şi pe copii să pornească, în imaginaţie, în propria aventură, alături de personajul principal.
Primul film artistic românesc de aventură pentru copii şi familiei multipremiat în festivaluri internaţionale după 35 de ani, „Atlasul Universului" este produs de Radu Stancu şi Ioana Lascăr şi coprodus de Poli Angelova, Nikolay Todorov şi Carmen Rizac.
Scenariul filmului este semnat de Paul Negoescu şi Mihai Mincan, doi cineaşti premiaţi pentru producţiile lor anterioare.
Rolul principal este interpretat de tânărul actor debutant Matei Donciu. Marin Grigore şi Andreea Grămoşteanu joacă rolurile părinţilor acestuia.
Din distribuţie mai fac parte: Costi Antone, Zisu Stanciu, Calin Petru, Sofia Marinescu, Cristi Martin, Silvana Negruţiu, Andrei Mateiu, Andreea Mateiu, Kim Ciobanu, Puiu Lăscuş, Johanna Mild, Nelu Serghei şi alţii.
Imaginea filmului „Atlasul Universului" este semnată de Ana Drăghici, iar montajul a fost realizat de Mihai Codleanu. De scenografie şi costume s-au ocupat Iulia şi Victor Fulicea, iar Marius Leftărache şi Victor Miu s-au ocupat de muzică şi designul de sunet.
„Atlasul Universului" este o producţie deFilm (România), realizată în coproducţie cu Screening Emotions (Bulgaria) şi Avanpost Media (România), finanţată de Centrul Naţional al Cinematografiei, Guvernul României prin Oficiul de Film şi Investiţii Culturale, Eurimages, Bulgarian National Film Center, Magic Lab, Cinema City, Magic Shop, UniCredit, Kaufland, UPFAR ARGOA, Televiziunea Română.
Meta impune noi limite pentru copii pe Facebook și Instagram. Ce se schimbă pentru utilizatorii cu vârste sub 18 ani
Procesul de referință privind rețelele sociale în care a fost implicată Meta tocmai s-a încheiat în California, însă atenția se îndreaptă acum către restul industriei, TikTok, YouTube și Snap fiind următoarele companii vizate, scrie CNBC.
Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.
Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.
