Consiliul Concurenței: ”Oamenii fac confuzie între medicamente și suplimente alimentare”. Cum se deosebesc

suplimente
Shutterstock

Consumatorii fac confuzie între medicamentele eliberate fără reţetă medicală şi suplimentele alimentare, astfel că este necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste confuzii, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.

 

Vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC - over the counter) şi suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse.

În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

Astfel, autoritatea de concurenţă consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine confuziile în ceea ce priveşte utilizarea acestor produse.

În condiţiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora.

Citește și
medicamente
Furnizarea de medicamente, pusă în pericol de problema gazelor din Europa: care sunt consecințele
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

CC recomandă folosirea unor elemente de diferențiere vizuală

Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă comercianţilor online să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. În cazul în care comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale.

Totodată, Consiliul Concurenţei consideră că aceste recomandări trebuie aplicate şi în cazul platformelor de social media. În acest caz, supravegherea şi controlul conţinutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc.

De asemenea, autoritatea de concurenţă consideră necesară definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.

O altă variantă de diferenţiere vizuală se referă la lizibilitatea menţiunii că produsul comercializat este un supliment alimentar.

CC consideră că legislația în domeniu trebuie îmbunătățită

Astfel, Consiliul Concurenţei propune elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului); să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%); să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.

În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.

În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.

În acest context, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor, atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.

Suplimentele pe bază de plante, reglementate de altă lege

De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora.

Şi legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă, ceea ce generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ.

La ora actuală legislaţia prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Autoritatea de concurenţă sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.

CC recomandă crearea unei platforme unice dedicate suplimentelor alimentare

De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România.

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.

În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.

Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

Ce sunt medicamentele și care este definiția suplimentelor alimentare

În plus, autoritatea de concurenţă susţine modificarea legislaţiei prin introducerea unor prevederi privind posibilitatea (nu obligativitatea) de a expune medicamentele OTC în zona din afara tejghelei farmaciilor/drogheriilor, respectiv în rafturile şi vitrinele dedicate expunerii produselor.

Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.

Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli.

Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Care va fi primul vaccin anti-Covid împotriva variantei Omicron aprobat din toamnă pentru Europa
Care va fi primul vaccin anti-Covid împotriva variantei Omicron aprobat din toamnă pentru Europa

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat miercuri că vizează aprobarea în toamnă a unui vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech care ţinteşte două sub-variante ale tulpinii Omicron cu răspândire rapidă.

 

Furnizarea de medicamente, pusă în pericol de problema gazelor din Europa: care sunt consecințele
Furnizarea de medicamente, pusă în pericol de problema gazelor din Europa: care sunt consecințele

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) afirmă că problema aprovizionării cu gaze către Europa ar putea provoca consecinţe negative fără precedent asupra furnizării de medicamente către serviciile sociale.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a autorizat un vaccin contra variolei maimuţei
Agenţia Europeană pentru Medicamente a autorizat un vaccin contra variolei maimuţei

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a autorizat extinderea utilizării unui vaccin contra variolei umane pentru a fi folosit împotriva propagării variolei maimuţei.

Paracetamolul, „cea mai periculoasă pastilă luată fără prescripție medicală”. Un anumit tip provoacă insuficiență hepatică
Paracetamolul, „cea mai periculoasă pastilă luată fără prescripție medicală”. Un anumit tip provoacă insuficiență hepatică

Cei mai mulți oameni apelează la paracetamol atunci când suferă de o durere de cap, de dinți sau pentru a reduce temperatura. Problema este că dacă este luat incorect, medicamentul ajunge să provoace, inclusiv, insuficiență hepatică.

Fabrica de medicamente Antibiotice Iași a început să producă fertilizanți bio pentru agricultură. La ce pot fi folosiți
Fabrica de medicamente Antibiotice Iași a început să producă fertilizanți bio pentru agricultură. La ce pot fi folosiți

Antibiotice Iași, fabrica de medicamente la care statul român este acționar majoritar, a început să producă fertilizanți bio pentru agricultură.

Recomandări
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână

Unul din cele mai bune licee din București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a simțit că trebuie să se reinventeze. În urmă cu patru ani directoarea a gândit un proiect pilot îndrăzneț, mai apropiat de cerințele actuale ale învățământului.  

TAROM și-a
TAROM și-a "pensionat" o parte din flotă. Soartă grea pentru unele avioane Airbus A318

Avioane Airbus care au aparținut flotei TAROM au ajuns la fier vechi. Două dintre acestea au fost dezasamblate de noul proprietar direct la Otopeni.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.