Conace de vanzare, cu preturi care pornesc chiar si de la 50.000 euro. De ce sunt cautate de tot mai multi oameni de afaceri

×
Publicitate

Ignorate multa vreme de piata imobiliara, castelele, palatele si conacele noastre incep sa isi gaseasca petitori.

Romani de succes, sau plecati de ani buni in strainatate, le cumpara, le restaureaza si le inchiriza turistilor dornici sa fie rasfatati. Cel mai bine se vand imobilele istorice, amplasate in zone viticole, dupa exemplul celor din Franta sau Italia.

Proprietarii, care in general au facut bani din afaceri fara legatura cu turismul, spun ca nu se imbogatesc peste noapte, dar merita fiecare leu investit.

In Chitorani, judetul Prahova, la o ora distanta de Bucuresti, gasim un conac din 1925, cumparat de un om de afaceri din Ploiesti pentru 285.000 de euro. Era o ruina. Renovarea a durat 4 ani iar investitia a depasit un milion de euro. 200.000 au fost din fonduri europene. Noul proprietar, inginer constructor de meserie, este pasionat de case interbelice.

Catalin Avram, proprietar conac: "Era un conac de chefuri, servitorii stateau in spate si se trecea printr-o usa in fata, in zona unde erau camerele, era un salon mare jos era zona de tinut vinul."

Procesul de restaurare a fost unul de lunga durata, iar proprietarii au avut grija sa pastreze elementele originale. De exemplu, o balustrada a fost reconstituita dupa o fotografie de acum aproape o suta de ani.

Tiberiu Bardan este dealer auto. De aici vin banii si spiritul antreprenorial care i-au dat curajul sa investeasca in ceea ce parea la inceput un moft. A vrut sa isi cumpere o jumatate de hectar de vie, in satul Ceptura din Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole de la noi. L-a cucerit insa ruina unui conac, piesa centrala a unei foste ferme comuniste.

conac

Acest conac are cel putin o suta de ani si aici a locuit prima femeie din zona care a calarit. Proprietarul a cumparat aceasta ruina pentru cateva mii de euro. Vrea sa o renoveze si sa o transforme intr-un loc de degustare unde turistii sa se poate bucura de vin atat in timpul verii cat si in timpul iernii. Pe langa imobilul istoric, proprietarul a fost nevoit sa cumpere si toate cladirile fostului IAS.

Tiberiu Bardan, proprietarul conacului: "De la jumatate de hectare de vita de vie, am cumparat de fapt 12. Si a inceput intreaga aventura de renovare a acestor cladiri care au trebuit mai intai expertizate, am gasit cladiri fara fundatie, am refacut fundatiile. A fost o intreprindere destul de costisiotioare si multa energie consumata."

Le-a dat cladirilor o forma unitara, iar acum, dupa 6 ani si un milion de euro, turistii sunt primiti pe un adevarat domeniu viticol.

Tiberiu Bardan, proprietar conac: "Conacul este specific zonei in care ne aflam, dar restul va fi o abordare eclectica minimalista, cate putin din fiecare obiecte vechi care sa ne duca in trecutul nostru."

Piata imobilelor de acest tip este una relativ noua, apetitul investitorilor fiind blocat de complicatele procese de retrocedare. Cumparatorii sunt oameni de afaceri de succes, care au facut bani din domenii fara legatura cu arta sau turismul, dar care sunt pregatiti din toate punctele de vedere, sa investeasca in frumos. Printre ei, sunt si romani stabiliti in strainatate

Constantin Prisecaru: "Isi doresc sa se intoarca in Romania la o varsta oarecum inainata si sa se ocupe de un proiect frumos in care sa si valorifice ceva sa redea societatii un principal de istorie de arhitectura. Sunt legati in principal de zonele natale."

La 4 kilometri de Horezu, in judetul Valcea, un conac boieresc cu 12 camere are un pret estimativ de 50 de mii de euro. Intr-o comuna din Botosani, la 90 de km de Iasi, isi asteapta proprietarul un conac cu 16 hectare de teren si un lac.

Este estimat la o jumatate de milion de euro. Astfel de imobile sunt de vanzare in toata tara dar toate au nevoie de lucrari care costa intre 200 si 1000 de euro pe mp, in functie de nivelul de degradare. Din pacate, fondurile europene pentru imobile istorice sunt accesibile doar autoritatilor locale sau ONG-urilor.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta iubită a lui Dele Alli a pozat topless și fanii i-au ”invadat” conturile sociale: ”Mulțumim, ești un înger!”
FOTO Fosta iubită a lui Dele Alli a pozat topless și fanii i-au ”invadat” conturile sociale: ”Mulțumim, ești un înger!”
Citește și...
Sute de persoane la coadă la Policlinica Bistriţa, pentru programări la analize. La 7:50 s-au epuizat locurile disponibile

Sute de persoane s-au aşezat la coadă în faţa Policlinicii Bistriţa, de la primele ore ale zilei de joi, pentru a se programa la analize medicale decontate de stat, ceea ce a dus la depăşirea capacităţii de procesare a cererilor.

Peste 1.000 de șomeri din Gorj au luat cu asalt o bursă a locurilor de muncă. Ce salarii s-au oferit

Peste 1.000 de șomeri din Gorj s-au înghesuit miercuri la o bursă a locurilor de muncă. Mulți dintre aceștia sunt foști angajați din minerit care și-au pierdut slujbele la 1 aprilie.

Sute de mii de români nu-și caută de lucru. Câți șomeri sunt în România

Un număr de 204.500 de persoane inactive doreau să lucreze în anul 2005, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Recomandări
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat a fost adoptat de Guvern. Bolojan: „La Parlament în regim de urgență”

Guvernul a adoptat, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.

Ninge în centrul României, la final de aprilie. Utilajele de deszăpezire au fost scoase pe drumurile montane în două județe

Un val de aer rece a cuprins România, iar la munte a nins din nou și s-a așternut zăpada. Temperatura este cu circa 10 grade mai coborâtă decât normalul perioadei, iar vântul care bate cu putere face ca frigul să pară și mai pătrunzător.

Bolojan: Exemplu de ce înseamnă să îţi baţi joc de banul public nefăcând investiţii - Hidroelectrica. A preferat profiturile

Premierul Ilie Bolojan afirmă că sistemele guvernamentale au tolerat blocarea accesului furnizorilor în sistemul de energie, prin eliberarea unor autorizaţii de racordare scriptice către companii care nu au angajaţi.