Condiția care trebuie îndeplinită pentru ca oamenii să mai poată fi internați la Spitalul Județean Mureș
Continuă ancheta în Spitalul Județean Mureș, unde cinci bolnavi au murit, săptămâna trecută, infectați cu bacterii intraspitalicești periculoase.
Secția a rămas închisă, iar pacienții pot fi internați acolo doar după ce se face dezinfecție generală. Din păcate, în România spitalale raportează greu aceste infecții și suntem mult sub media Uniunii Europene, deși numărul de pacienți care mor din această cauza este mare. În același timp, zeci de oameni care și- au pierdut rudele își caută dreptatea în instanță.
Cei cinci bolnavi, trei bărbați și două femei cu vârste de peste 70 de ani, erau internați în secția ATI a Spitalului Județean Mureș. Pe rând și-au pierdut viața, iar analizele au arătat că starea lor a fost agravată de infecții provocate de două bacterii periculoase: acinetobacter și pioceanic.
Alți șapte pacineti așteaptă analizele care să arate dacă au fost infectați cu aceste bacterii periculoase.
Dr. Ovidiu Gîrbovan, manager spital: „O infecție cu astfel de germeni rezistenți duce la agravarea stării de sănătate și reduce durata de supraviețuire în cazul acestor boli grave. Noi încercam să raportăm. Nu putem nega existența acestor infecții de spital”.
Zeci de mii de infecții intraspitalicești, raportate anul trecut
Peste 30.000 de infecții intraspitalicești au fost raportate anul trecut, iar mai mult de 7.300 în secțiile ATI, cele mai multe în spitalele din orașe mari precum București, Cluj, Iași, Brașov, adică acolo unde sunt unități sanitare în care ajung pacienți în stare foarte gravă.
La ATI riscul de a face infecții cu bacterii rezistente la tratament este mare din cauza consumului de antibiotice și a manevrelor invazive care se fac asupra pacienților.
Însă, atunci când apar trebuie urmate reguli clare de dezinfecție. Se nebulizează aerul, se curăță aparatura, iar în cazul unor germeni extrem de rezistenți, cum este pioceanic, este nevoie de dezinfecție de nivel înalt, adică inclusv spălarea pereților cu substanțe speciale.
În ultimii ani, raportarea infecțiilor asociate actului medical a crescut, însă tot nu reflectă realitatea, spun reprezentanții pacienților.
De altfel, un studiu de prevalență realizat în 2017 arătă cât de mult se ascund astfel de probleme. Inițial raportarea era de 2%, iar după validare a ajuns la aproape 6 procente. Media europeană este de 8%.
Un alt studiu este în desfăsurare, însă rezultatele vor fi gata abia anul viitor.
Între timp, autoritățile iau măsuri doar pe hârtie. Ministrul Sănătății a cerut în vară înființarea unui Comitet Național pentru prevenirea și limitarea infecțiilor intraspitalicești, însă până acum nu s-a întâmplat nimic. Una din recomandări este ca fiecare spital să aibă un laborator de microbiologie în care să fie prelucrate astfel de probe.
Rudele caută dreptate în instanță
În lipsa masurilor concrete, rudele pacienților își caută dreptatea în justiție.
Vasile Barbu, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților: „Trebuie dată în judectă unitatea sanitară, nu medicul, pentru că medicii curanți nu sunt întotdeauna vinovați”.
O altă problemă este lipsa acuta de medici epidemiologi care să identifice și să raporteze infecțiile intraspitalicesti. În toată țara avem doar 300 de asfel de specialiști.
Etichete: infectii spital, spital,
